Pomenirea Cuviosului Parinte Ilarion cel nou
Fericitul Ilarion a trait pe vremea imparatului Nichifor Patriciul, a lui Stavrache, a lui Mihail Rangave, a lui Leon Armeanul iconomahul, a lui Mihail Travlos si a lui Teofil iconomahul. S-a nascut in jurul anului 780, in Capadocia. Tatal sau, Petru, era cunoscut imparatului, fiindca el da paine la masa imparateasca. Cand a implinit 20 de ani, s-a facut monah in manastirea ce se numea a Xirochipiului, ce se afla in Constantinopol, apoi s-a dus de acolo la manastirea ce se numea a lui Dalmat, si acolo s-a facut schimnic. Apoi, a fost facut preot si mai tarziu a fost numit egumen si arhimandrit. Iar cand a ajuns pe tron imparatul Leon Armeanul la anii 813 si nu se mai inchina la sfintele icoane, sfantul a mustrat pe imparat. Pentru aceasta a fost aruncat in temnita. Dupa aceea, l-a batut cumplit, si de acolo l-a izgonit la cetatea ce se numeste Protilion. Din acelasi motiv, a fost prigonit si in timpul imparatului Teofil si izgonit in insula Afusia. Insa, dupa moartea lui Teofil, Teodora, sotia lui, a adunat in Constantinopol pe toti marturisitorii si cuviosii parinti, care se aflau in izgonire, si dupa ce a intarit si a asezat Ortodoxia, prin inaltarea si inchinarea sfintelor icoane, atunci si Cuviosul Ilarion a revenit la manastirea sa. Trei ani mai tarziu s-a mutat catre Domnul, fiind de 70 de ani.
