Detinutii inchisi pentru trafic sau consum de droguri dau vina pe anturaj
Consumul de stupefiante distruge, anual, mii de destine in Romania, iar in urma infractiunilor asociate acestuia din ce in ce mai multe persoane executa pedepse privative de libertate. In inchisori, fostii traficanti si consumatori au sansa sa-si reevalueze si sa-si schimbe viata, dar statisticile arata ca, odata eliberati, multi se intorc la vechile obiceiuri.
In Penitenciarul Ploiesti, dintre cei 797 de detinuti, 16 sunt condamnati pentru trafic de droguri, iar 23 sunt fosti consumatori –in special de heroina- care au savarsit fapte antisociale in scopul obtinerii de bani pentru stupefiante. Cativa dintre ei au absolvit o facultate, iar doi sunt studenti. Odata ajunsi in penitenciar, consumatorii de droguri sunt supusi evaluarilor medicale si psihologice, iar daca sunt in sevraj primesc ingrijire medicala in spitalele penitenciare apropiate orasului – Rahova si Jilava. Dupa ce au fost stabilizati, acestia isi executa pedepsele date de instanta. In cadrul sedintelor de consiliere desfasurate in penitenciar, cei mai multi dau vina pe anturajul care a avut o influenta nociva asupra lor, alti factori determinanti fiind, de obicei, problemele din familie si saracia. Faptul ca provin din familii dezorganizate si ca nu au in parinti un suport moral real sunt cauze care ii fac vulnerabili in fata tentatiei de a consuma stupefiante. Mai grav este ca daca au apucat sa isi intemeieze propriile familii, viata pe care o duc afecteaza negativ relatiile cu sotiile si copiii. Pe cei mici ii neglijeaza, iar sotiile ii parasesc sau –mai grav – se drogheaza impreuna cu ei, iar in final, ajung tot dupa gratii.
Calculatorul copilului – vandut pentru „marfa”
“Influenta anturajului si curiozitatea, dar si impresia ca a te droga este “cool” ( grozav –n.n.) ii determina sa se apuce de droguri. Cei mai multi au un nivel intelectual mediu, deci au discernamant”, ne-a precizat Magdalena Toma, psihologul penitenciarului. Aproape nimic nu o mai socheaza, dupa ce a ascultat sute de povesti de viata ale celor care, din cauza drogurilor, au ajuns dupa gratii. In cadrul sedintelor de consiliere individuala sau de grup, detinutii ii povestesc ce au ajuns sa faca doar pentru a mai procura cateva grame in plus de heroina: dupa furturile din portofelele parintilor, au vandut tot ceea ce aveau prin casa, de la televizoare si frigidere pana la calculatoarele copiilor ori alte bunuri pe care le cumparasera pentru acestia. Au trecut apoi la furturi de portofele, la talharii, pentru ca, odata ajunsi la dependenta, nu i-a mai preocupat decat sa faca rost de “marfa”. In 2010, un ploiestean a spart o farmacie chiar pe strada pe care se afla Penitenciarul Ploiesti, pentru a cauta medicamente sau substante cu care sa se drogheze ! Unii ajung chiar sa omoare pentru un pumn de bani, in anii trecuti, la Ploiesti, fiind inchisa o persoana dependenta de stupefiante a carei victima decedase. Nu le mai pasa de ceea ce li se poate intampla daca sunt prinsi comitand infractiuni, asa cum nu le pasa de consecintele grave asupra sanatatii lor, in momentele de disperare, cand au nevoie de o noua doza. Asa ca, pana la a imparti seringile cu altii, expunandu-se pericolului de a contracta afectiuni precum SIDA, este doar un pas. “Exista multe boli asociate cu consumul de droguri- hepatita C, B, SIDA, boli ce afecteaza ficatul, stomacul. In prezent, la nivelul Europei, cele mai multe programe sociale vizeaza reducerea numarului acestor afectiuni. Unul dintre acestea este “Schimbul de seringi”, prin care consumatorilor li se ofera seringi de unica folosinta “, ne-a mai precizat Magdalena Toma. Si detinutii de la Ploiesti, fosti consumatori de droguri, au probleme de sanatate, niciunul insa nu este diagnosticat cu SIDA. Potrivit purtatoarei de cuvant Cristina Comnea, la Penitenciarul Ploiesti perchezitiile nu au scos la iveala droguri ascunse de detinuti, ceea ce inseamna ca, in inchisoare, acestia raman “curati”. Din acest an, se vor face perchezitii si cu ajutorul unui caine care sa descopere stupefiante, datorita unui program pilot al Administratiei Nationale a Penitenciarelor privind achizitia cainilor dresati special in acest scop.
Fostii consumatori, dar si traficantii, incep sa perceapa altfel viata, dupa gratii. Psihologul asculta adesea marturisirile detinutilor care regreta ceea ce au facut. Oamenii se plang ca si-au pierdut ani din viata la puscarie, ar vrea sa dea timpul inapoi si sa faca alte alegeri. Cu ajutorul psihologului se creioneaza planuri de actiune pentru viata de dupa momentul eliberarii, reinvie sperantele pentru o viata normala, departe de tentatiile ce le pun in pericol existenta. Detinutii vorbesc chiar despre o viitoare slujba si despre intemeirea unei familii. Psihologul ii ajuta sa constientizeze mai bine consecintele faptelor lor, sa faca exercitii de prevenire a recaderii in patima drogurilor, ii incurajeaza sa aiba mai multa responsabilitate fata de actele lor, sa descopere cum ar putea fi de folos societatii. Reprezentantii Centrului de Prevenire, Evaluare, Consiliere Antidrog au saptamanal intalniri cu detinutii. Statisticile releva, insa, faptul ca majoritatea celor care au consumat droguri revin la vechile obiceiuri, deoarece se intorc la vechile domicilii, la vechile anturaje. Traficantii risca, de asemenea, sa se intoarca la activitatea infractionala daca nu stiu sa faca altceva, iar societatea nu ii sprijina suficient in demersurile lor de a–si schimba viata.
Ana-Maria MAXIM
