Prof. univ. dr. inginer Stelian Dumitrescu s-a născut în 1929 şi a absolvit Facultatea de Maşini şi Utilaj Petrolier a Institutului de Petrol, Gaze şi Geologie Bucureşti, în 1955. A obţinut doctoratul în specializarea „Automatizarea Instalaţiilor Petroliere”, la Academia de Petrochimie din Moscova, în anul 1962. În perioada 1965-1967 a fost decanul Facultăţii de Maşini şi Utilaj Petrolier a Institutului de Petrol din Ploieşti, iar între anii 1967-1982 – rectorul acestei instituţii, care în 1975 s-a numit Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti, iar din 1992 poartă titulatura Universitatea Petrol-Gaze. În prezent, Stelian Dumitrescu este rector onorific al UPG.
– Domnule profesor, cum ati caracteriza calitatea invatamantului universitar romanesc actual, comparativ cu cea a invatamantului de acum cateva decenii ?
– Asemenea celorlalte domenii de activitate, invatamantul universitar romanesc a inregistrat un progres normal, in conditiile dezvoltarii principalelor compartimente ale vietii economice si sociale romanesti si a traversat diverse etape, cu unele particularitati. Pana in 1948, a fost de tip capitalist, intre anii 1948-1990- de tip socialist, iar dupa 1990 a redevenit de tip capitalist. Principalele caracteristici ale invatamantului superior in cea de-a doua perioada au fost: invatamant aproape exclusiv de stat, fara taxe, cu relativ multe burse de studiu si, deci, accesibil tuturor categoriilor sociale. A dispus de personal didactic riguros selectat, relativ bine platit si motivat si a oferit tineretului interesat facilitati multiple si o pozitie sociala pe masura. Invatamantul de dupa 1990 este un invatamant mixt – de stat si particular -, cu si fara taxe, cu mai putine burse de studiu si oarecum restrictiv pentru cei cu resurse materiale precare. Personalul didactic nu mai este bine platit, iar astfel este mai putin motivat pentru o activitate de inalta calitate. Invatamantul este subfinantat, cu mai putine facilitati pentru studenti. Este suferind, are un diagnostic, dar nu are tratament corespunzator. Prin urmare, sub aspectul calitatii, s-ar putea spune ca sistemul de invatamant de pana in 1990 a fost de mai buna calitate decat cel de dupa 1990. In sprijinul acestei aprecieri pot fi invocate politica dusa de guvernantii de dupa 1990 si perceptia unei bune parti a populatiei conform careia, in actuala societate, te poti descurca si fara prea multa scoala.
– Ce a pierdut si ce a castigat invatamantul universitar petrolier in ultimii 50 de ani?
– A pierdut din avantajele si popularitatea pe care le avea inainte, din cauza declinului zacamintelor noastre de petrol si a perspectivelor neoptimiste, oferite de industria extractiva de petrol. Au castigat in calitate specializarile care au ramas in continuare, dupa ultima acreditare a ministerului de resort, dar cu numar mai redus de studenti. UPG a avut numai de castigat, deoarece, in urma socului provocat de evenimentele din decembrie 1989, si-a analizat profund si corect situatia si a luat masuri pentru a asigura functionarea sa la scara mai larga. Cea mai importanta masura a fost aceea de infiintare de noi specializari tehnice cerute de actuala piata a fortei de munca in industria petroliera si nu numai, dar si infiintarea de noi specializari si chiar de noi facultati cu alt profil decat cel tehnic petrolier: Facultatea de Litere si Stiinte si Facultatea de Stiinte Economice.
– Cum ar trebui imbunatatit invatamantul petrolier, la Ploiesti?
– Prin infiintarea si dezvoltarea de noi specializari si forme de invatamant agreate de studenti si de operatorii economici din industria petroliera si din alte sectoare de activitate, concomitent cu revizuirea si imbunatatirea programelor de invatamant la specializarile traditionale, pentru a le adapta la cerintele actuale. Ar trebui ca statul sa intensifice eforturile pentru o finantare mai consistenta, in vederea dotarii invatamantului cu mijloace de instruire de ultima generatie, iar UPG sa-si sporeasca veniturile prin autofinantare, pentru mai buna retribuire a personalului didactic, indeosebi pentru asistenti si lectori si pentru o mai buna dotare cu aparatura didactica si de cercetare stiintifica.
– Dupa pensionare, ati ramas aproape de viata universitara ploiesteana. Ce parere aveti despre actuala generatie de studenti ai facultatilor tehnice ?
– Actuala generatie de studenti ai facultatilor cu profil tehnic este pe cale de a-si redobandi importanta si utilitatea avuta mai inainte de 1990. A inceput sa creasca interesul pentru specializarile si facultatile tehnice care, dupa 1990, avusesera o reducere de atractivitate. Exista temei sa credem ca, odata cu incheierea declinului multor ramuri industriale, va incepe o etapa de reconstructie, asezata pe temelii noi, in care tehnicile si tehnologiile noi vor avea un cuvant greu de spus. Daca luam in considerare si exodul de absolventi ai facultatilor tehnice, produs dupa 1990, care a marit deficitul de specialisti de formatie tehnica, deducem ca revigorarea formarii de specialisti de acest profil devine o necesitate stringenta. Aceasta depinde si de modul in care se va interpreta si aplica noua Lege a Educatiei Nationale. O lege controversata, ce poate avea efecte pozitive, dar si efecte negative, daca nu se vor stabili cu grija instructiuni de aplicare corecta a acesteia. Sub aspectul comportamentului si al interesului fata de scoala, studentii de acum nu se deosebesc mult fata de cei din generatiile anterioare. Ei invata, insa, in conditii mai austere si sunt mai stresati si ingrijorati de viitorul lor pentru ca nu au garantia ca, dupa terminarea studiilor, vor gasi locuri de munca pe masura eforturilor facute pentru pregatirea profesionala in facultate.
„Nu clasificarea universitatilor este prioritara, ci finantarea lor”
– Anul acesta, in urma clasificarii universitatilor romanesti, UPG a fost incadrata in ultima categorie valorica: cea a universitatilor centrate pe educatie. Cum comentati acest lucru ?
– Ideea incadrarii universitatilor in cele trei categorii valorice nu mi se pare oportuna, atat timp cat nu exista un criteriu de ierarhizare unanim acceptat. In consecinta, in actuala situatie, orice clasificare lasa loc de interpretari diferite si subiective. Revenind la UPG, este interesant de stiut de catre cei interesati ca, desi aceasta universitate nu a fost nominalizata ca facand parte din prima categorie (universitati de cercetare avansata si educatie- n.n.), a primit cifre de scolarizare atat pentru masteratele acreditate, cat si pentru doctorate si nimic nu impiedica institutia sa se angajeze in programe de cercetare ca si mai inainte.
– Cat de transparent si de corect a fost realizata, in opinia dumneavoastra, clasificarea universitatilor ?
– Problema clasificarii nefiind suficient de clara, ea nu a putut fi nici transparent si nici corect transata, fiind, deci, inca discutabila. Discutiile ar trebui axate, mai intai, pe stabilirea criteriilor de clasificare, pe modul de evaluare a nivelurilor ierarhice. In opinia mea, nu problema clasificarii are prioritate, ci altele, mult mai importante, precum finantarea, dotarea, respectul fata de scoala si fata de valorile create de scoala.
– In cartea „Epopeea industriei si scolii de petrol si gaze din Romania” pe care ati lansat-o, acum cativa ani, ati vorbit despre declinul industriei petroliere din Romania. Cum vedeti dumneavoastra evolutia acestui domeniu in urmatorii 20 de ani?
– Industria petroliera a traverst diverse perioade de evolutie. A avut o perioada de crestere, o perioada de apogeu si, acum, una de declin. Se stie ca durata fiecareia dintre aceste perioade este determinata de caracteristicile zacamintelor de petrol si de conditiile de exploatare a acestora. O exploatare stiintifica optima mareste perioada de apogeu si cantitatea de petrol extras, pe cand o exploatare nerationala le micsoreaza. Din petrolul existent in zacaminte nu se extrage in conditii economice decat cel mult o treime. La nevoie se poate extrage mai mult, dar nu in conditii economice. In Romania, zacamintele de petrol descoperite si puse in exploatare se afla in faza de declin. Apogeul a fost atins in anii ‘75 , cand s-au extras 15 milioane de tone pe an. In prezent se extrag 4, 5 milioane de tone pe an. Daca nu se descopera si nu se pun in exploatare alte zacaminte, productia de petrol va scadea, asimptotic, in 2-3 decenii, iar pretul petrolului va continua sa creasca.
Ana-Maria MAXIM
