Continuam relevarea si indreptarea erorilor de exprimare din articolul „<>” (in formulare corecta: “<>“).
Pentru ca o tara nu se schimba odata cu venirea la putere a unor noi guvernanti, nici ca urmare a unei revolutii, de aceea autorul putea sa spuna “… in statul nostru post-decembrist…“ sau “in societatea noastra post-decembrista“, ci nu “in tara noastra post-decembrista“.
Un agramatism suparator il constituie dezacordul din cadrul sintagmei “perioada moderna si contemporana“ si din fraza “Din pacate, intreaga noastra istorie este marcata de o nepasare genetica… dublata din ce in ce mai des, cu cat ne apropiem de perioada moderna si contemporana, de tradare“. Ignoram redactarea urata a frazei si ne oprim asupra sintagmei in care exista dezacordul gramatical. Acordata corect, sintagma, la care ne referim, s-ar putea prezenta in forma „… de perioada moderna si de cea contemporana” pentru ca sunt doua perioade.
Am aratat candva ca “Manualul de istorie moderna si contemporana“ ar trebui sa se intituleze “Manualul de istorie a epocilor moderna si contemporana“ sau “manualul de istorie a epocii moderne si a celei contemporane“.
Propozitia “Pentru ca, apoi, totul sa se scufunde iar sub bate amenintari, injurii“ nu poate fi independenta, ci se cuvenea s-o continue pe precedenta. Dintre celelalte dezacorduri, care nu-s putine, le vom cita pe urmatoarele doua:
1. “… noii <>“ din fraza “Si-asa cand l-am vazut pe Rex privind defilarea noii <> mi-am dat seama…“
2. “a fi roman“ din propozitia dezvoltata “Gestul lor de a fi roman pana la capat ii situeaza in zona de neinteles a lui…“
Indreptate, cele doua dezacorduri (“noii <>“ si “a fi roman“) capata formele corect acordate de mai jos:
1. “noii <>“ si 2. “a fi romani“.
Asemenea altor scrieri de acelasi autor, si articolul la care ne referim este aproape in intregime defectuos redactat. Spre inlustrare, vom cita o fraza: „oare ce o fi fost in sufletele acestor suverani, <> pana la urma, dar care au depasit conditia umana de conducator, asa cum o intelegem noi astazi, pentru a fi regi, pentru a se dedica unui popor ce nu auzise nicicand de dinastia de Hohenzollern ?”
Intai, se cuvine sa precizam ca denumirea completa a dinastiei de origine germana, domnitoare in Romania, este Hohenzollern-Sigmaringen.
Apoi, trebuie sa aratam ca, desi cei doi suverani (Carol I si Ferdinand I) erau straini de neamul romanesc, totusi ei au reusit sa se puna cu totul in slujba poporului roman. Ultima parte a frazei citate exprima un neadevar grav. Numai pana la venirea lui Carol I la conducerea Romaniei (in 1866), poporul roman nu auzise de dinastia germana de Hohenzollern-Sigmaringen. Insa, in timp de 48 de ani, scursi pana la suirea pe tron a lui Ferdinand I, intregul popor roman a putut avea cunostinta deplina despre aceasta familie domnitoare.
Mihai Stere DERDENA

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR