Omuletii aia mici si galbejiti, care-si duc traiul pe meleagurile de est ale lumii si care au in portofoliu cam toate inventiile importante ale omenirii, au bunul obicei de a privi fiecare perioada de criza ca pe o oportunitate de afaceri.
Asta a fost si este, in continuare, raspunsul lor la situatiile generate de impasuri economice, in special.
Sunt capabili sa faca asta pentru ca au un simt dezvoltat al stabilirii prioritatilor. Plecand de la acest aspect, totul pare sa decurga firesc, din moment ce punerea in ecuatie, ipoteza problemei, este una justa.
Greu va fi de priceput (si o spun asa, in general) ce este atat de complicat de nu se poate intelege si la noi faptul ca stabilirea prioritatilor este esentiala: intr-o familie, intr-un oras, intr-un judet, intr-o tara…
Refuz sa cred ca romanii sunt atat de natangi incat sa nu stie sa faca asta, astfel incat ramane doar varianta unei intentii adverse normalitatii din acest punct de vedere. Este, daca vreti, o anormalitate care stabileste prioritati in functie de interesele unei minoritati pusa pe capatuiala.
E ca si cand ai avea un laptop cumparat cu doua luni in urma si te-ai duce sa-ti iei altul mai nou, chiar daca banii pe care-i dai pentru cumpararea acestuia i-ai putea folosi sa iti achizitionezi ceva ce iti lipseste cu adevarat. Este drept ca poti intra in „elita” celor pasionati de tehnologie, dar ramai si de… caruta in celelalte „componente” ale traiului zilnic.
Asa se intampla si la nivel „macro”.
Pentru ca (pentru a da un exemplu „de-al nostru”), oricat de mult imi surade ideea de a avea in Ploiesti un stadion modern, nu pot sa cred ca aceasta este o prioritate pentru viata orasului. Cel putin nu atat timp cat banii ar fi putut fi folositi pentru construirea si dotarea unui spital, ca sa nu mai stea pacientii cate doi-trei in pat, sau pentru construirea unei scoli intr-un cartier precum Mihai Bravu, acolo unde copiii sunt obligati – intr-un municipiu european! – „schimbat” de Volosevici, sa bata drumul la alte scoli indepartate. E doar un punct de vedere. Accept ca nu „se pupa” cu cel al conducerii administratiei locale, dar sper ca se muleaza pe adevaratele prioritati ale unui oras de talia Ploiestiului, in care nu sunt multi cei care-si doresc un laptop nou.
Edi MOLDOVAN
