Acest sfant se tragea, dupa neam, din Licaonia (Asia Mica) si a trait in timpul imparatiei lui Diocletian (catre 304). Inainte de a primi sfantul botez se numea Tarasie si era pastor de oi. De la pastori, el a invatat arta de a paste oile duhovnicesti, si a adus un mare numar de pagani la credinta prin propovaduirea sa. Sfantul s-a dus la un templu idolesc de langa Pompeiopolis (in Cilicia), unde paganii adorau o statuie in aur a Artemisei, a taiat mana de aur a idolului, iar pretul ce a luat pe ea l-a impartit saracilor. Si pentru ca domnitorul locului a facut rau multor banuiti nevinovati, sfantul si-a recunoscut fapta. Indata a fost dus in fata lui Maximian, guvernatorul Ciliciei, a fost supus la bataie cumplita si la alte multe chinuri, incat sfantul si-a dat duhul in mainile lui Dumnezeu.
