Existenţa Regiei Autonome de Transport Public Ploieşti atârnă de un fir de aţă sau, mai bine zis, de-un ciocănel de judecător. Subvenţiile de la bugetul local ploieştean – care au ţinut în viaţă, artificial, în ultimii ani, o regie aflată în comă – ar putea să devină cel mai mare duşman al RATP, sub conducerea lui Radu Popescu. Gura de oxigen dată muribundului este pe cale să devină toxică şi să îngroape definitiv instituţia aflată în subordinea Consiliului Local Ploieşti, de la care RATP a primit, numai anul trecut, peste 37 de milioane de lei subvenţii în vederea acoperirii integrale a milioane de călătorii pentru anumite tipuri de persoane.
Privilegiile de care s-a bucurat, până în prezent, conducerea Regiei Autonome de Transport Public Ploieşti, condusă de inginerul Radu Popescu – care a fost răsplătit cu funcţia de secretar executiv al organizaţiei PDL Ploieşti pentru implicarea sa în acţiunile partidului „portocaliu” – ar putea să intre în istoria Ploieştiului. Regia s-ar putea număra printre cele mai păguboase şi ineficiente structuri abonate la bugetul local, în cazul în care Justiţia va da câştig de cauză Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în demersul acesteia de a recupera datoriile pe care RATP le are de achitat către stat.
Conform unei decizii de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală, Regia Autonomă de Transport Public Ploieşti are de dat suma totală de peste
34,7 milioane de lei, reprezentând TVA neachitată pentru subvenţiile facturate în perioada 1 octombrie 2007 – 31 decembrie 2010, la care s-au adăugat „accesoriile”, adică majorările de întârziere. Cum cu ANAF cam nimeni nu se joacă, atunci când are de achitat restanţe la plata datoriilor către stat, RATP ar trebui să scoată (de unde, oare, decât de la acelaşi buget bun de muls?!) cele 21,7 milioane de lei, sumă reprezentând TVA) plus alte 13 milioane de lei, provenite din calculul penalităţilor şi al dobânzilor aferente valorii iniţiale. Cum RATP trebuie să acopere, deocamdată, „gaura” de milioane din anii trecuţi, Radu Popescu ar trebui, în calitatea sa de director general al instituţiei, să dea socoteală atât pentru pierderile din 2009, cât şi pentru rezultatele deloc favorabile ale controalelor efectuate de către ANAF şi de către Curtea de Conturi. Iar contractul său “de performanţă” poate fi rebotezat simplu: contract de falimentare.
Cand doua institutii ale statului – cu atributii de control financiar – vin si spun ca la Regia Autonoma de Transport Public Ploiesti situatia este urat mirositoare, atunci prima instanta care ar trebui sa dea un verdict este Consiliul Local Ploiesti. Cum alesii de la localele din 2008 s-au impartit in Putere (la Ploiesti, reprezentata de PDL, PNL, PNG) si Opozitie (PSD), este clar cine ar putea sa solicite (din nou) demiterea lui Radu Popescu (in foto): doar consilierii locali social-democrati. Iar sortii de izbanda sunt relativ mici intr-un eventual demers in acest sens, data fiind apartenenta politica a directorului RATP.
In 29 aprilie 2011, reprezentantii Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF – Activitatea de inspectie fiscala au emis o decizie de impunere pe numele contribuabilului Regia Autonoma de Transport Public Ploiesti. La o baza de impozitare de 109.102.223 de lei s-a calculat ca nu a fost achitata catre stat o taxa pe valoarea adaugata in suma de circa 21,7 milioane de lei. Pentru ca inadvertentele constatate au vechime (din octombrie 2007), ANAF a mai cerut si majorarile de intarziere, de 13 milioane de lei. Cum a ajuns ANAF la aceste cifre, se arata, de asemenea, in documentul de impunere mentionat: „Subventiile primite de la bugetul local, reprezentand contravaloarea serviciilor de transport public local efectuate in favoarea categoriilor de persoane nominalizate anterior (n.n. – pensionari, elevi, studenti, veterani de razboi, luptatori in revolutie, detinuti politici si persoane cu dizabilitati), au fost considerate in mod eronat de catre RATP Ploiesti operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere, fiind evidentiate ca atare in jurnalul de vanzari si in deconturile de taxa”.
Iar inspectorii fiscali ai ANAF insira o serie de acte legislative in justificarea acestei concluzii.
Camera de Conturi Prahova a descoperit nereguli suplimentare
O decizie a Camerei de Conturi Prahova releva neregulile depistate in urma controlului situatiei, evolutiei si modului de administrare a patrimoniului PUBLIC si privat de catre Regia Autonoma de Transport Public Ploiesti.
Printre altele, pentru recuperarea prejudiciilor stabilite in urma controlului, s-a solicitat „reanalizarea situatiei financiare a regiei la nivelul anului 2009, cat si a anului 2010”, dar s-a si ajuns la concluzia ca „a existat o rentabilitate economica insuficienta, cu consecinte in incapacitatea de a face fata nevoilor de autofinantare”. Cuvinte grele, la adresa conducerii RATP, care se culca pe-o ureche si se bazeaza pe sprijinul politic, in conditiile in care auditorii Camerei de Conturi Prahova arata cu degetul spre managementul defectuos al conducerii regiei.
In afara de evidentierea eronata a subventiilor ca operatiuni scutite de TVA, constatarile Camerei de Conturi se refera si la multe alte probleme de natura financiara, care ar trebui rezolvate de catre reprezentantii RATP pana la sfarsitul lunii august. „In perioada iulie 2009 – decembrie 2010, Regia Autonoma de Transport Public Ploiesti nu a virat la bugetul local suma de 657.105 lei, reprezentand cota de 50% din veniturile incasate prin inchirierea bunurilor apartinand domeniului public al municipiului, date in administrare regiei. In timpul controlului, s-au stabilit si accesorii de 155.647 de lei”, se precizeaza in actul intocmit in urma controlului. Asadar, banii de la bugetul local sunt asteptati cu mainile tremurande de catre RATP, dar cand vine vorba de a transfera la bugetul din care suge, de atatia ani, fonduri de zeci de milioane de lei, nicio vorba sau niciun semn! Si asta, pentru ca primarul Andrei Volosevici isi tine in brate colegul si subalternul de partid, Radu Popescu, cel care este bun la toate, inclusiv la spionarea activitatii legislativului local, atunci cand edilul nu catadicseste sa intre in sala de sedinte… Astfel ca RATP a ajuns sa fie dator catre bugetul local si, daca nu ar fi fost controlul Camerei de Conturi, asa ar fi ramas.
Timp de doi ani, intre 2008 si 2010, operatorii de transport privati au folosit terenul din incinta depoului de tramvaie apartinand domeniului public si aflat in administrarea RATP, fara ca regia sa primeasca vreun ban de la transportatorii particulari, veniturile din tarifele aprobate fiind incasate, in mod eronat, potrivit auditorilor, de catre ADPP Ploiesti, fara ca dreptul de administrare sa fie transferat catre aceasta institutie.
Nici primele incasate in ianuarie 2010 de catre angajatii regiei nu au scapat de ochii vigilenti ai reprezentantilor Camerei de Conturi. Chiar daca acordarea acestor suplimente la salariu este mentionata in contractul colectiv de munca, acestea pot fi platite doar „in functie de posibilitatile financiare”. O alta palma data lui Radu Popescu de catre auditorii financiari, care spun ca „realizarea veniturilor nu trebuie asimilata cu posibilitatile de finantare, in conditiile in care exercitiul financiar al anului 2009 s-a incheiat cu o pierdere contabila de 7.416.028 lei (…), una dintre cauze fiind chiar cresterea cheltuielilor cu salariile cu 26,2% fata de anul anterior. In timp ce aceste cheltuieli s-au majorat, indicele de crestere a productivitatii muncii a fost de numai 1%, situatie nepermisa in cadrul unei bune gestiuni. In aceste conditii, cheltuiala cu primele se dovedeste a fi una neeconomicoasa si lipsita de eficienta”.
Paza si protectia, alt punct sensibil ilegal
In luna septembrie 2008, RATP Ploiesti a incheiat un contract de prestari servicii de paza si… protectie a obiectivului. Desi in acest document se arata ca „actualizarea pretului de contract se face dupa trecerea perioadei de 12 luni de la data semnarii contractului”, aceasta clauza a fost incalcata la doar trei luni de la parafarea documentului, in ianuarie 2009 fiind semnat deja un act aditional care majoreaza tariful initial stabilit pentru paza. Mai mult decat atat, in octombrie 2010, un al doilea act aditional stabilea un tarif de 8 lei pe ora pentru un agent de paza, fara TVA, insa deconturile pentru serviciile prestate de catre societatea de paza au fost de…
8,96 de lei/ora/agent de paza! Ca urmare, s-au platit fara baza legala 10.827 de lei numai pentru acest serviciu. De fapt, Camera de Conturi a stabilit, per total, ca sumele cheltuite ilegal – in afara clauzelor contractuale – s-au ridicat la 118.095 de lei.
Lipsa de interes sau prostia crasa reies si din alte activitati ale conducerii RATP. Desi s-au emis facturi cu o valoare totala de 170.296 de lei catre un operator de cablu care a folosit stalpii de sustinere a firelor de contact apartinand RATP, nu s-au facut demersuri pentru recuperarea sumelor, ci doar in timpul controlului financiar s-a incasat suma de 118.935 de lei din totalul datorat.
Pentru majoritatea neregulilor constatate, Camera de Conturi Prahova a emis decizia de remediere a problemelor pana la data de 30 august 2011.
Cu ANAF, in instanta !
Regia care inghite fonduri cu ghiotura de la bugetul local are bani de cautiuni prin instantele de judecata. In data de 10 iunie 2011, RATP a obtinut, printr-o ordonanta presedintiala a Curtii de Apel Ploiesti, suspendarea deciziei de impunere emisa de ANAF, pana la pronuntarea instantei de fond. Pentru ca aceasta actiune in contencios administrativ si fiscal sa fie admisa, RATP s-a scormonit prin conturi si a achitat o cautiune de 173.640 de lei. Agentia Nationala de Administrare Fiscala a facut recurs la decizia de suspendare a executarii actului administrativ emis (impunerea de achitare a sumei totale de 34 de milioane de lei), termenul de judecata la Inalta Curte de Casatie si Justitie fiind stabilit pentru 22 septembrie 2011.
Violeta STOICA
