Daca mai suntem in stare sa ducem o viata normala – si suntem – inseamna ca, totusi, nu ne-am pierdut de tot.
Iar daca in jurul nostru se prabusesc lumi, noi o mai avem pe-a noastra, ceea ce inseamna destul de mult.
Mai stim ca putem dormi linistiti, dar si cu teama ca vin “mascatii” peste noi, pentru a ne salta din cauza unor faradelegi. Iar daca mai avem timp, sa facem din cand in cand, cate-o “descindere” in propria noastra constiinta, inseamna ca nu ne-am pierdut identitatea.
Chiar avem rabdarea de a-l astepta pe Messi – se zice ca vine prin 2012 sau 2013 – fiindca viata noastra nu sta intr-un crampon, intr-un sut pe poarta, intr-un dribling. In caz contrar, ne-am da singuri autogol.
Iar daca nu suntem niste stiri in curs de actualizare sau personaje de prin tabloide (si nici viata noastra nu-i tabloidizata), atunci chiar ca suntem propriile noastre vedete.
De mai putem rade, chiar daca pentru acest lucru ne trebuie efort, e bine sa constientizam cat de mult lipseste, uneori, un zambet. Ca nu a intrat in criza, n-a suferit mutatii genetice – desi mai zarim cate un rictus – nu are “e”-uri si nici nu-i trebuie stimulenti pentru crestere.
Suntem, inca, in stare sa ne pierdem in ambitii, sa ne irosim in iubire, in speranta, in ceea ce-i frumos. Sa ne bucuram de ploaie, sa ne intristam ca trece viata pe langa noi. Acceptam sa avem si dezamagiri fiindca si ele fac parte dintr-o viata normala.
Mai avem, inca, si capul pe umeri, mai avem un crez si nu credem ca lumea incepe dimineata, cu Razvan si Dani pentru a se termina noaptea tarziu, cu un show pacatos.
Inca nu am deraiat de la idealurile noastre, iar starea de confort nu inseamna, neaparat, sa te duci sa-ti petreci vacantele stand la umbra pe la Saint Tropez, ci sa te bucuri, pur si simplu, de soare.
Totusi, suntem oameni normali si, mai ales, liberi, atata vreme cat nu roiesc bodyguarzii pe langa noi, sa ne apere vanitatile. Sau, daca ne facem timp sa recitim o carte ori sa ne uitam, prima data, intr-o casa, dupa biblioteca si nu daca gazda are televizor cu plasma si alte mofturi de parvenit. Si nu suntem ahtiati dupa tendintele de coafura toamna 2011- iarna 2012, ci dupa lucruri normale.
Suntem firesti daca nu asteptam cu nerabdare terminarea vacantei judecatoresti pentru a ne da, cat mai repede, vecinul in judecata pe motiv ca ne-a furat un stiulete de porumb, ori a mutat gardul cu o palma mai spre noi.
Daca viata noastra nu sta in mofturi, inseamna ca suntem oameni !
Florin TANASESCU
