Ziua de 29 August este o zi plina de multa tristete pentru sfanta noastra Biserica, ea fiind ziua cand Sfantul Ioan Botezatorul a fost ucis cu miseleasca viclenie. Intreaga lume crestina comemoreaza, la 29 august, “Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul” – cel mai mare om nascut din femeie,unul dintre cei mai iubiti, mai cunoscuti si mai venerati sfinti ai Bisericii.
Sfantul Ion Botezatorul duce o viata foarte aspra si incepe misiunea sa invitand poporul sa inceapa pregatirea pentru venirea Domnului Hristos, deoarece pentru a-L primi era nevoie de curatie si de sinceritate, de o schimbare radicala a dispozitiilor sufletesti. Adresandu-se tuturor claselor sociale, a trezit un entuziasm foarte puternic in popor, dar si foarte mari nemultumiri intre farisei, asa-numita “aristocratie” a carei ipocrizie el o condamna in mod deschis. El este cel care recunoaste superioritatea lui Iisus, pe care l-a aratat ucenicilor sai cu prilejul Botezului in apele Iordanului. Nu a ezitat sa-si faca vocea auzita acolo unde a fost necesar de a indrepta “caile cele nedrepte” ale raului. A certat in public purtarea scandaloasa a lui Irod si a cumnatei sale Irodiada. Irod, regele, nu a respectat regulile de conduita morala, s-a purtat fara frica de Dumnezeu si fara de rusine fata de supusii sai. A adus la curtea sa pe sotia fratelui sau, Irodiada, si pe fiica ei, Salomeea, alungand-o, fara niciun fel de remuscari, pe sotia sa legitima.
Nelegiuirea lui Irod a devenit tuturor foarte cunoscuta. Nimeni, insa, nu indraznea sa i-o spuna in public. Imparatii nu admiteau ca supusii lor sa le descopere faptele lor murdare si nici sa se amestece in viata lor de familie, de foarte multe ori intinata cu pacate strigatoare la cer. Cine indraznea sa faca lucrul acesta se expunea riscului de a-si pierde viata.
Desi toti taceau, Sfantul Ioan Botezatorul s-a revoltat. Raul constatat il intristeaza deosebit de mult, si-l indigneaza. Rechizitoriul sau a fost deosebit de aspru, lipsit de conciliere si de compromisuri. Din gura lui ieseau rafale de mustrari care nu puteau ocoli fapta incestuoasa a lui Irod. Un asemenea stil de viata nu putea scapa din obiectivul Sf. Ioan. Fara teama mortii si fara sa-si plece capul in fata faradelegilor celor mari, cu tarie ii spune lui Irod: “Nu-ti este ingaduit sa tii pe sotia fratelui tau”.
Aceasta mustrare nu putea sa fie pe placul familiei regale. Ioan il ura, dar intr-o masura oarecare si tinea la el. Ura Irodiadei, insa, depasea orice margini. Ea dorea moartea lui Ioan cu orice pret, pentru ca el era singurul care avea curajul sa-i critice si sa-i certe pentru faradelegilor lor.
Cedand staruintelor Irodiadei, Irod il inchide pe Ioan. Intemnitarea nu a linistit, insa, nici patima lor si nici nu a multumit razbunarea Irodiadei. Ea dorea, cu orice pret, uciderea Sfantului si cauta prilej potrivit pentru aceasta. Irod, insa, se temea de revolta poporului. Afara de aceasta, dreptatea si sfintenia lui Ioan ii impuneau respectul, iar dramul de constiinta ce ii mai ramasese il oprea sa treaca la actiune.
Nimic, insa, nu a obosit spiritul razbunator al femeii ofensate. Prin incapatanare si prin viclesug, ea invinge toate piedicile. Ocazia a venit la petrecerea data de Irod in cinstea aniversarii zilei sale de nastere. In urma unui dans fara rusine si a unei promisiuni nechibzuite, facute dansatoarei Salomeea, careia Irod, tulburat de betie, i-a promis cu juramant ca-i va da orice va cere, la indemnul mamei sale patimase, ea a cerut pe tipsie capul Sfantului Ioan, care, pentru Irodiada, era mai de pret decat jumatate de imparatie. Pentru a nu se compromite in fata invitatilor sai, Irod porunceste sa i se taie capul Sfantului Ioan si sa fie adus fetei, iar aceasta l-a dat mamei sale. Razbunarea ei a reusit ! Profetul moare la 32 de ani. Viata sa de sfintenie, de lupta pentru legea lui Dumnezeu si de atitudini hotarate s-a sfarsit muceniceste, Sfantul Ioan pecetluind cu sangele sau idealul caruia i-a slujit toata viata.
Irod si Irodiada si-au primit de la Dumnezeu pedepsele meritate inca in viata. Au murit exilati, in suferinta, in dispret si in rusine, iar Salomeea, cazand intr-un rau inghetat, un sloi foarte mare de gheata i-a retezat capul.
Dreptatea lui Dumnezeu, dreptatea divina nu le putea oferi alta soarta. In pedeapsa lor, noi trebuie sa vedem sentinta de condamnare ce va fi data tuturor celor care au nesocotit adevarul, dreptatea si credinta.
Sfantul Ioan s-a infatisat ca fiind cel mai inversunat critic al imbuibarii si al imoralitatii. El cerea implinirea virtutilor si condamna pacatul. Critica lui taioasa s-a urcat pana in varful piramidei sociale.
Prin toata atitudinea lui s-a afirmat ca un caracter integru si tenace. S-a dovedit dinamic in actiune si constant in atitudine. Vremurile lui Irod “cel satul si imbuibat” parca revin. Si astazi, sunt foarte multi care, in desfatarile si in dezmierdarile lor, cred ca au dreptul sa faca orice, sa osandeasca, sa batjocoreasca, sa injoseasca si chiar sa-l ucida moral si chiar fizic pe cel drept.
Noi credem si nadajduim ca Sfantul Ioan Botezatorul ne va ajuta sa inlaturam orice stil de viata imoral si nedrept. De aceea, in aceasta zi sfanta de comemorare, Biserica noastra ii invita la rugaciune, catre Sfantul Ioan, pe toti aceia care asaza la baza vietii lor munca cinstita, ca singurul si adevaratul criteriu de fericire individuala si colectiva in veci de veci.
Parintele Stefan Al.Savulescu,
Biserica „Maica Precista”
