Acesti sfinti au trait in zilele imparatului Traian. Pentru ca l-a marturisit pe Hristos, Sf. Proclu a fost prins si chinuit, iar intr-un final a fost omorat cu sageti. Nepotul sau, Ilarie, a vazut aceasta si a marturisit si el credinta in Hristos, pentru care a fost, de asemenea, chinuit, iar apoi i s-a taiat capul. Sf. Veronica a fost cea tamaduita de Domnul nostru Iisus Hristos de curgerea de sange care o chinuia de multi ani (cf. Matei 9, 20). In semn de multumire si slava adusa lui Dumnezeu, ea a realizat o statuie de bronz ce-l reprezenta pe Mantuitorul tinand mana unei femei ingenuncheate inaintea Lui. Veronica a asezat aceasta statuie in fata casei ei, asa incat toti trecatorii sa o cinsteasca. Mai tarziu, Sf. Veronica este cea care a sters fata insangerata a Domnului cand isi purta crucea spre Golgota. Chipul Domnului a ramas imprimat astfel pe mahrama, aceasta fiind considerata prima icoana a lui Hristos. Veronica nu s-a mai casatorit, ducand o viata sfanta, iar, la moartea sa, portretul a fost trimis Sf. Clement, episcopul Romei.