Populatia activa a Romaniei insuma, la sfarsitul anului precedent, 9.965.000 de persoane, dintre care 9.240.000 de persoane erau ocupate, iar restul se aflau in cautarea unui loc de munca.
De asemenea, din comunicatul Institutului National de Statistica (INS) mai retinem ca, in perioada mentionata, dintre cele 9.240.000 de persoane ocupate numai 6.062.000 (adica doua treimi) prestau o activitate in baza unui contract individual de munca, restul fiind incluse la rubrica „alte categorii” (adica lucratori pe cont propriu sau lucratori familiali neremunerati). Interesant este si faptul ca, daca pana in urma cu doi-trei ani, „grosul” salariatilor din Romania era absorbit de industrie si constructii, in momentul de fata raportul este cu totul altul, respectiv prestarile de servicii ocupa primul loc (cu 3.520.000 de angajati), urmat de industrie si sectorul constructiilor (cu 2.397.000 de salariati), in timp ce diferenta pana la totalul celor 6.062.000 de salariati – adica 145.000 de angajati – castiga o paine in agricultura.
Revenind la rata de ocupare a populatiei in varsta de munca ( adica intre 15 – 64 de ani), chiar daca aceasta a atins, in anul trecut, procentul de 63,3 la suta ( in crestere cu 0,2 puncte procentuale fata de anul 2009), acest lucru nu ne poate bucura cine stie ce intrucat tara noastra mai are de recuperat 6,7 puncte procentuale pana va atinge obiectivul prevazut de Strategia Europa 2020 – adica o rata de ocupare de 70 la suta. Cat priveste raportul de dependenta economica (respectiv numarul persoanelor inactive si in somaj care revine la 1000 de persoane cu legitimatie de serviciu), acesta a fost, in anul trecut, de 1321 la mie, mai ridicat pentru persoanele de sex feminim (1.666 la mie, fata de 1.043 la mie in cazul barbatilor).
In sfarsit, statistica INS arata ca anumite schimbari au avut loc, in anul anterior, si in legatura cu absorbtia fortei de munca disponibile.
Astfel, cererile pietei de profil au fost indreptate, in primul rand, catre persoanele cu varsta cuprinsa intre 55 – 64 de ani, a caror rata de ocupare a fost de 41,1 la suta, si dupa aceea a urmat categoria tinerilor (15- 24 de ani), cu o rata de ocupare de 24,3 la suta.
Insa, indiferent de varsta populatiei apte de munca, angajatorii au situat in prim-plan, in toate cazurile, nivelul de pregatire profesionala al celor care doreau un serviciu, motiv pentru care absolventii invatamantului superior au atins cel mai inalt grad de ocupare – 82,4 la suta, procent comparabil cu cel existent in multe tari europene.
C. DUMITRU
