AXIOMA (VI)
Desigur, principala preocupare a revistei a constituit-o literatura, majoritatea materialelor avand cel putin tangenta cu beletristica. Dar este foarte greu sa distingi care dintre acestea are strict acest obiect, ca nu abordeaza si elemente de matematica, de fizica, de istorie, de bilogie si mai ales de psihologie si filosofie si daca nu cumva acestea sunt prioritare. Cum iarasi este foarte greu sa distingi daca nu cumva o recenzie este mai mult un eseu sau invers.
La recenziile de carti, cel mai des apar semnaturile prof. dr. C. Trandafir, Marian Chirulescu, Nicolae Dumitrescu, dar se mai inscriu in aceasta activitate de recenzenti si Viorica Raduta, Nicoleta Stoica, Elena Cristina Baciu, Lucian Gruia, Ion Vintila Fintis, Octavia Florea, Catalina si Stefan Ene si multi altii. Un adevarat exemplu de prezentare realizeaza Ieronim Tataru, recenzand, nu intr-un singur numar, “Istoria literaturii romane“ a prof. univ. dr. Ion Balu.
Alaturi de recenzii au fost publicate sinteze, studii si articole despre scriitori mai vechi sau contemporani. De obicei, acestea sunt grupate in jurul unei sarbatori sau comemorari. La Arghezi, semneaza I. Balu (2 articole), I. Tataru, Luminita Burlacu, Ciprian Ded, Grig. Miresan, Constantin Trandafir, Marin Besteliu. La Bacovia semneaza: I. Balu, Const. Trandafir (2), Ieronim Tataru (2), Const. Calin (2), Viorica Raduta, Bogdan Titei. Si mai multe condeie axiomiste s-au grabit sa-l comemoreze si sa-l admire pe Blaga….
Studii si articole de teorie, estetica, istorie si critica literara de o mare diversitate de teme, aspecte, epoci, curente, ocupa un mare numar de pagini. Printre cei mai harnici autori putem cita pe prof. dr. Bercea (cu peste 25 de asemenea materiale), prof. dr. Constantin Trandafir, Christian Craciun, Arleen Ionescu, Constantin Harlav, Viorica Raduta etc.
Trebuie sa amintim ca unii autori si-au publicat creatiile in cicluri largi tematice. Mihai Apostol lanseaza astfel eseul “Poezia astrelor“ cu sapte episoade, “Semnificatia sibilica a numarului trei si oglindirea lui in arta“ sau, cel mai lung, “Bestiar poetic“.
Pentru a nu transforma evocarea noastra intr-un catalog, ne oprim aici cu citarea autorilor care sunt mult mai multi.
Axioma si-a onorat toate promisiunile facute prin subtitlul ei.
In primul rand, a fost literatura, nu numai studiile, articolele si prezentarile despre care am vorbit, ci si creatia originala. Aici predomina de departe poezia, atat cea clasica sau cvasiclasica, publicata consecvent, cat mai ales cea noua, contemporana publicatiei. Revista a inlesnit debutul unor tineri, care au devenit apoi axiomisti, dobandindu-si ca atare notorietate (Vasile Ion Ciutacu, Gelu Nicolae Ionescu, Cristina Memelis, Nicolae Stanciu, George Pasa, Nicolai Taicutu etc.). Alaturi de ei apareau si numele altor poeti, mai aproape/sau mai departe de debut, dar toti cu o zestre de doua- trei sau mai multe volume. Cel mai productiv a fost chiar directorul revistei, ale carui versuri pline de un lirism viguros, putin revoltat, chiar polemizand cu sine, ofera idei si imagini de neuitat. Citam: <
Nici proza nu lipseste din paginile revistei, evident bucati de proza scurta, fragmente din nuvele, povestiri sau romane, dar si memorialistica, descrieri de calatorie, cugetari, aforisme, maxime.
Sa ne oprim, la fel de putin, si asupra acestor specii literare. Si aici gasim lucrari datand din prima jumatate a secolului trecut, printre care Caragiale cu schita “Bacalaureat“ (tradusa in franceza de Ranciog), si fragmente din publicistica lui; Hortensia Papadat-Bengescu cu un fragment din nuvela “Sarbatoare in familie“ sau I.A. Bassarabescu cu “Amintiri duioase“ ori, si mai vechi, B.P. Hasdeu.
Paul D. POPESCU
