Multi patroni au renuntat la munca la negru chiar inainte de intrarea
in vigoare a noului Cod al Muncii
La sfarsitul anului trecut, in evidentele Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Prahova existau 178.622 de contracte individuale de munca pentru ca, la 30 aprilie a.c., numarul acestora sa ajunga la 213.000! Aceasta crestere fara precedent – respectiv cu 33.378 de contracte individuale de munca, in doar patru luni – are, in principal, o singura explicatie: teama firmelor care practica munca la negru de a nu fi surprinse cu ’’musca pe caciula’’ de oamenii legii la intrarea in vigoare, de la inceputul lunii mai, a noului Cod al Muncii. Care, intre altele, prevede ca ’’primirea la munca a pana la cinci persoane fara incheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 de lei la 20.000 de lei (fata de 3.000 – 4.000 de lei, inainte) pentru fiecare persoana identificata, iar primirea la lucru a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea prealabila a unui contract individual de munca reprezinta infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la unu la doi ani sau cu amenda penala’’.
Asa cum am mai scris, principalul obiectiv al noului Cod al Muncii este acela de diminuare semnificativa – daca eradicarea nu va fi posibila- a cazurilor de munca fara forme legale. In acest sens, a fost incheiat si un protocol intre Inspectia Muncii, Inspectoratul General al Politiei Romane, Garda Financiara si Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane, in vederea desfasurarii unor actiuni comune de control, in perioada 2 – 31 mai, atat in timpul zilei, cat si noaptea, in functie de obiectul de activitate al societatilor comerciale supuse verificarii.
Tot in ideea cresterii flexibilizarii pietei muncii, precum si a infiintarii de locuri de munca, la inceputul acestei luni a intrat in vigoare si Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri. Potrivit acestei legi, zilierii pot munci exclusiv in urmatoarele domenii: agricultura; vanatoare si pescuit; silvicultura- exclusiv exploatari forestiere; piscicultura si acvacultura; pomicultura si viticultura; apicultura; zootehnie; spectacole, productii cinematografice si audiovizuale, publicitate, activitati cu caracter cultural; manipulari de marfuri; activitati de intretinere si curatenie. Durata activitatii ocazionale este de minimum o zi, corespunzator cu opt ore de munca si nu poate depasi 12 ore, respectiv sase ore pentru lucratorii minori care au capacitate de munca. Chiar daca partile convin un numar mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel putin opt ore de munca. „Nicio persoana nu poate fi angajata ca zilier daca nu a implinit varsta de 16 ani si niciun zilier nu poate presta activitati pentru acelasi beneficiar pe o perioada mai lunga de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic. Beneficiarul trebuie sa infiinteze Registrul de evidenta a zilierilor, sa retina si sa plateasca impozitul pe venit datorat pentru munca prestata de zilier, sub sanctiunea amenzii, care poate merge pana la interzicerea folosirii zilierilor. Pentru munca prestata, zilierul nu poate primi o remuneratie mai mica de 2 lei/ora si nici mai mare de 10 lei/ora si se acorda la sfarsitul fiecarei zile de lucru”, ne-a precizat Adrian Vasile, seful Compartimentului control relatii de munca din cadrul ITM Prahova.
C. DUMITRU
