Toma T. Socolescu in viata politica (LXIII)
Ca sa vedem care au fost partizanii iorghisti cei mai apropiati de Socolescu in viata politica, ne vom opri un moment asupra componentei comitetului executiv judetean, dupa ultima lui reorganizare (23 noiembrie 1933), cand a avut cea mai ampla forma. Presedinte, bineinteles, D. Munteanu-Ramnic, vicepresedinti, alaturi de T.T. Socolescu, I. Dima, avocat (Valenii de Munte), farmacist Corneliu Tacit (om de afaceri), marele comerciant St.D. Motoiu si dr. I. Macri (Campina). Secretar general era profesorul Toma Voiculescu (primul expert contabil din Ploiesti), iar casier – Radu Goraneanu. Mai erau in comitet si 49 de membri din toate profesiile, unii personalitati cunoscute. Printre acestia erau ofiteri in rezerva (ca generalul Taut), profesori (ca Sever Flavian sau Const. Radulescu), invatatori (ca Gh. D. Gogu), preoti (ca Aurel Popescu), ingineri (ca V. Tacit), multi comercianti, industriasi, functionari. Cei mai multi erau din Ploiesti, dar apareau si persoane din Campina, Sinaia, Azuga, Valenii de Munte, Moreni, Podeni, Valea Calugareasca, Baltesti, Poiana, Mislea, Ciorani etc.
Constient de indatoririle pe care si le luase acceptand o asemenea functie, Toma Socolescu a participat activ la viata partidului, fiind prezent aproape la toate sedintele comitetului. Iata un singur exemplu: miercuri 12 iulie 1922 (orele 10-12 si 3-6 p.m.) s-a intrunit in Casa Partidului din str. Justitiei nr. 11, Comitetul judetean al Partidului Nationalist din Prahova. Dupa o expunere a situatiei politice facuta de D. Munteanu-Ramnic, a luat cuvantul vicepresedintele T. Socolescu. Acesta a facut unele propuneri judicioase privind propaganda si presa de partid si si-a exprimat satisfactia pentru intrarea in partid, indata dupa trecerea sa in rezerva, a generalului Tautu, prezentandu-l pe acest erou de razboi. La sfarsitul lucrarilor comitetului, tot Socolescu a propus adresarea unei telegrame profesorului N. Iorga, felicitandu-l pentru activitatea la Paris (de unde acesta tocmai se intorsese) si din Ardeal si asigurandu-l de devotamentul tuturor. Uneori, i-a revenit chiar lui sarcina de a organiza adunari de partid.
Perioadele cele mai active din punct de vedere politic erau, fireste, cele ale campaniilor electorale, in care se avantau toti membrii si desigur si T.T. Socolescu. Le stateau in fata atunci multe sarcini. In primul rand, cronologic vorbind, era stabilirea aliantelor. Se intampla ca, uneori, mai ales la alegerile comunale sau judetene, ca acestea, pe plan local sa nu coincida cu cele de pe plan national. Se duceau tratative, in aparenta independente, dar, la modul discret, se raporta totul lui Iorga, care isi dadea avizul, toate acestea avand loc de obicei inainte de inceperea campaniei electorale. La aceste tratative care aveau loc inainte de data inceperii campaniei electorale, participa si Toma T. Socolescu, intotdeauna. A si condus prin 1924 asemenea tratative cu fractiunea liberala condusa de Ion Ionescu Quintus, dar au esuat. Acum se inversunau toate lucrurile: rivalitatile, coruptia, defaimarile, promisiunile ajungeau la paroxism. Alegerea mijloacelor nu mai era posibila si, din pacate nici partidul iorghist nu putea face exceptie. Framantarile nu se incheiau cu inchegarea coalitiei, cu stabilirea unui program comun pe care sa-l prezinte alegatorilor si adoptarea unui semn electoral. Ele se acutizau cand se trecea la intocmirea listelor electorale (deci a candidatilor). Incepea o adevarata targuiala nu numai intre fortele participante la coalitie pentru locuri pe lista, cat mai sus, deci eligibile, dar in si inauntrul fiecarei organizatii. Se manifestau din plin veleitarismul, cateria, interesele materiale. Socolescu lua parte la toate acestea, credem ca nu cu mare placere, firea lui onesta si lucida avand mult de suferit; probabil ca ar fi preferat sa nu apara pe aceste liste, dar nu era lasat si stia si el ca trebuie, numele lui fiind susceptibil de a “impinge“ lista inainte.
Cu o luna (sau mai mult) inainte de data alegerilor incepea campania electorala in care alegatorii trebuiau lamuriti sa voteze lista partidiului respectiv. Dupa Primul Razboi Mondial, odata cu acordarea “votului universal“ campaniile electorale nu se mai desfasurau numai in orasul de resedinta, ci cuprindeau intregul judet. Se tineau adunari si in Ploiesti, dar si in teritoriu, unde partizanii dintr-o anumita zona strangeau oameni din mai multe comune si unde se intalneau cu membri din conducerea organizatiei judetene.
Toma Socolescu nu se dadea in laturi sa participe la asemenea intruniri si cate o luna, o luna si jumatate isi sacrifica fiecare duminica. Vom lua cateva exemple din campaniile din 1924, pentru Camera si Senat.
La 16 iunie 1924, organizatia de Prahova a Partidului Nationalist Democrat a organizat la Tataru o intrunire la care au participat peste patru sute de sateni din Tataru, Calugareni si Udresti. Au urmat apoi, pana in septembrie multe astfel de adunari; la toate cele la care a luat parte, Socolescu a tinut apreciate cuvantari.
