Mancam din ce in ce mai mult si mai scump de la straini
Cartofii – in special, dar si uleiul si zaharul sunt produse alimentare care, in anul trecut, au inregistrat cresteri de pret fara precedent fata de 2009, in primul caz fiind vorba, de exemplu, de o scumpire chiar cu 45 la suta! De aici si expresia tot mai des intalnita: cartoful bate de departe benzina la scumpiri ! Cu toate acestea, Valeriu Tabara spune ca ministerului pe care-l conduce nu i se poate imputa ceva, vinovati fiind „procesatorii si patronii magazinelor agroalimentare care nu au renuntat la marjele mari de profit si nici nu colaboreaza cu producatorii, in vederea reducerii costurilor”. Adevarul este, dupa cum vom vedea, undeva la mijloc.
In Prahova, nu se mai cultiva sfecla de zahar din 2007 !
Din cauza scaderii productiei la hectar (randament), dar si a suprafetei ocupate cu o astfel de cultura, in anul trecut s-au livrat pe piata autohtona cu aproximativ 700.000 de tone ( – 17,5 la suta) de cartofi mai putin fata de 2009, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Aceasta in pofida faptului ca Romania s-a situat, anul trecut, pe pozitia a III-a, dupa suprafata cultivata cu cartofi, in frunte fiind Polonia si Germania, respectiv locul al VI-lea in functie de volumul productiei inregistrate (in urma Germaniei, Poloniei, Olandei, Frantei si Marii Britanii). Explicatia? Randamentul net inferior la hectar, care a reprezentat doar jumatate din cel atins de restul tarilor mentionate. Drept urmare, comerciantii s-au vazut obligati, la intrarea in iarna, sa apeleze, masiv, la importurile de cartofi, al caror pret de achizitie a fost mereu in crestere.
In ceea ce priveste floarea-soarelui, desi suprafata cultivata anul trecut s-a mentinut la nivelul celei din 2009, productia inregistrata a fost mai mare cu circa 167.000 de tone ( + 15,2 la suta), in principal datorita obtinerii unui randament superior la hectar. Revenind la suprafata cultivata cu floarea-soarelui, Romania s-a situat, anul trecut, pe primul loc intre statele membre ale Uniunii Europene. Insa, daca ne raportam la nivelul productiei obtinute, atunci tara noastra s-a plasat pe locul al treilea, dupa Franta si Bulgaria. Plusul de productie despre care aminteam nu a putut acoperi insa, in opinia specialistilor, necesarul de materie prima menit sa acopere cerintele de ulei ale pietei interne. Ca atare, epuizandu-si propriile stocuri de seminte de floarea-soarelui, procesatorii au apelat la importuri, achizitionate la preturi net superioare celor din tara, fapt pentru care doar in primul trimestru din acest an uleiul s-a scumpit cu circa 30 la suta: adica de la 5 – 5,5 lei/litru acum se vinde cu 7 lei/litru sau chiar mai mult. Situatia este si mai delicata cand vine vorba despre sfecla de zahar. Si asta intrucat, comparativ cu anul 2009, plusul de productie inregistrat in 2010 a fost cu mult mai mic decat in cazul altor culturi vegetale, respectiv de 36.000 de tone (+ 4,4 la suta). O posibila explicatie consta in faptul ca suprafata ocupata cu aceasta cultura, in anul trecut, a fost doar cu 1.000 de hectare peste cea din 2009, respectiv de 22.000 de hectare. In schimb, in Prahova nu s-a regasit niciun hectar cultivat cu sfecla de zahar, situatie care persista din 2007! Purtatorul de cuvant al Directiei Agricole Prahova, Marian Marcu, ne-a precizat ca taranii au renuntat, intre timp, la aceasta cultura, invocand inchiderea fabricilor de procesare a sfeclei de zahar din Buzau si Urziceni, iar cea din localitatea Bod (judetul Brasov) le este datoare, de cativa ani, cu sume importante unora dintre fermierii prahoveni. Acestea fiind zise, nici in 2011 nu sunt perspective sa vedem culturi de sfecla de zahar in Prahova. In privinta florii-soarelui si a cartofilor, interlocutorul nostru a adaugat ca suprafetele estimate a fi ocupate insumeaza 13.600 de hectare (+3.600 hectare fata de anul trecut) si, respectiv, 3.000 de hectare (-1000 de hectare). Asadar, nu exista niciun indiciu care sa infirme faptul ca, in toamna lui 2011, mai bine de jumatate din necesarul de cartofi, ulei sau zahar va proveni tot din import, deci la preturi care sa ne usture buzunarele.
D. CONSTANTIN
