In cursul anului trecut, peste 20.000 de societati comerciale din tara noastra au solicitat intrarea in insolventa (incapacitate de plata), numar in crestere cu 250 la suta fata de cel din 2007. Dintre aceste firme, 638 isi aveau, din pacate, sediul social in judetul Prahova, conform datelor Oficiului National al Registrului Comertului. Fenomenul a continuat si in primele doua luni din anul in curs, cand au fost deschise 1.650 de noi dosare de intrare in incapacitate de plata, dintre care 84 apartin unor firme din Prahova. Daca in anii 2007 – 2008, doua treimi dintre cererile de intrare in incapacitate de plata adresate tribunalelor apartineau creditorilor firmelor in cauza si doar o treime debitorilor, in anul trecut numarul cererilor a ajuns la paritate. Potrivit specialistilor, acest lucru se explica prin faptul ca, in anii trecuti, creditorii optau, de regula, pentru vanzarea activelor firmei debitoare, ca sa-si recupereze rapid banii. Formula care nu mai este valabila astazi intrucat, din cauza efectelor prelungite ale crizei economice, creditorii cu greu mai gasesc un cumparator interesat, chiar si in cazul unor active vandabile.
Revenind la procedura insolventei, reglementata prin Legea nr. 85/2006, aceasta presupune, in mod obligatoriu, instituirea unui plan de reorganizare judiciara, in situatia in care administratorul judiciar considera ca firma declarata in incapacitate de plata are sanse de redresare, iar daca nu, aceasta intra direct in faliment. Potrivit legii mentionate, in primul caz firma beneficiaza de o serie de avantaje, cum ar fi stoparea executarilor silite, a dobanzilor, a majorarilor de intarziere, precum si a actiunilor in justitie initiate de creditori pentru recuperarea creantelor. De asemenea, furnizorii de servicii vitale nu au dreptul, pe durata aplicarii planului de reorganizare judiciara, sa stopeze prestarea serviciilor respective. ” Cu toate aceste avantaje, aproximativ 96 la suta dintre cele peste 34.000 de dosare aflate in procedura de insolventa, de-a lungul anului trecut, s-au soldat cu intrarea in faliment a firmelor cu pricina, intrucat planurile de reorganizare s-au dovedit a fi un esec. De unde concluzia ca procedura insolventei nu reprezinta un panaceu universal de iesiere din criza”, potrivit reprezentantilor Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania. Ajungerea in pragul falimentului a unei firme nu se datoreaza numai efectelor crizei, ci si concurentei neloiale de pe un anumit segment de piata, majorarii unor taxe si impozite, neincasarii de la bugetul local sau de stat a unor facturi pentru lucrarile realizate, costurilor financiare ridicate in cazul contractelor de leasing derulate s.a.
C. DUMITRU
