In anul 2010, activitatea Senatului s-a concentrat in 76 de sedinte ale plenului si, desi nu a fost blocata de vreun boicot similar celui de la Camera Deputatilor, s-a caracterizat tot prin ineficienta, din cauza disputelor putere-opozitie.Senatorii au dezbatut un numar de 561 de proiecte de lege si initiative legislative inregistrate la Biroul Permanent. A avut pe ordinea de zi a sedintelor sale un numar de 26 de ordonante ale Guvernului si 93 de ordonante de urgenta. De asemenea, senatorii au luat in discutie aproape 350 de initiative legislative ale parlamentarilor, majoritatea acestora fiind respinse prin vot. Activitatea de legiferare in Senat a fost redusa la doar doua sedinte in plen pe saptamana, restul programului fiind destinat activitatii in comisiile parlamentare de specialitate si activitatii in circumscriptii. Din acest motiv, numeroase proiecte de lege si initiative legislative, depuse la Senat in calitate de prima Camera, au trecut prin adoptare tacita.
Legea pensiilor si cea a Educatiei au incins spiritele
Majoritatea fragila a coalitiei guvernamentale din Senat a facut ca, in lipsa unei mobilizari corespunzatoare a senatorilor puterii, sa cada la vot in plen mai multe proiecte de lege initiate de senatori PDL si UDMR, precum si proiecte de lege care constituiau prioritati legislative ale Guvernului. Astfel, printre nemultumirile coalitiei majoritare s-au numarat faptul ca senatorii puterii nu au o majoritate mai clara in aceasta Camera si ca opozitia este majoritara in Biroul Permanent al Senatului, dar si in unele comisii de specialitate. Cele mai importante proiecte de lege care s-au aflat in dezbaterea senatorilor in 2010 au fost proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice si proiectul Legii Educatiei Nationale, ambele starnind controverse si conflicte intre senatorii puterii si cei ai opozitiei. Proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, inregistrat la Senat ca prima Camera sesizata, la jumatatea lunii februarie, a fost adoptat tacit in data de 10 mai. Legea a trecut tacit de Senat, in varianta propusa de Guvern, prin expirarea termenului prevazut pentru adoptare, termen care a fost depasit din cauza disputelor aprinse dintre parlamentari, care s-au prelungit pe parcursul mai multor sedinte. Dupa ce proiectul a fost adoptat de Camera Deputatilor in varianta propusa de Guvern, in absenta deputatilor din opozitie si in urma unui vot controversat, presedintele Traian Basescu a cerut reexaminarea legii in sensul reducerii varstei de pensionare la femei la 63 de ani. Ajuns la Camera Deputatilor, forul decizional, proiectul reexaminat a fost adoptat, in data de 7 decembrie, cu o singura modificare, cea solicitata de seful statului. Un alt proiect de lege care a starnit controverse in Senat, dar si in intreaga clasa politica, a fost proiectul Legii educatiei nationale, inaintat Parlamentului, spre dezbatere, de catre Executiv. Sesizata in fond cu proiectul de lege, Comisia pentru invatamant a prelungit dezbaterile in vederea adoptarii raportului pana in data de 23 noiembrie 2010, intarzierea survenind si pe fondul vacantei parlamentare. Invocand tergiversarea adoptarii Legii Educatiei Nationale intr-un termen rezonabil, premierul Emil Boc a transmis Parlamentului o solicitare de asumare a raspunderii Guvernului pentru aceasta lege, in varianta adoptata de Camera Deputatilor. Executivul isi propunea sa isi angajeze raspunderea pentru o varianta agreata de UDMR, in care Istoria si Geografia Romaniei sa fie predate, in cazul minoritatilor nationale, in limba materna, in invatamantul gimnazial. Cererea Executivului de angajare a raspunderii pe aceasta lege, in varianta adoptata de Camera Deputatilor, a fost contestata la Curtea Constitutionala de presedintele Senatului. Inainte ca judecatorii Curtii sa ia o decizie in aceasta privinta, premierul Emil Boc si-a asumat raspunderea in Parlament, in data de 28 octombrie, in urma acestui demers din partea Executivului parlamentarii PSD si PNL depunand o motiune de cenzura. Curtea a transmis insa ca “angajarea raspunderii de catre Guvern in fata Camerei Deputatilor si a Senatului asupra proiectului Legii Educatiei Nationale este neconstitutionala si a declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament, intrucat proiectul de lege se afla in proces de legiferare la Senat, in calitate de Camera decizionala”. Punctele de vedere facute publice de CC au condus la interpretari diferite din partea presedintelui Senatului, Mircea Geoana, si a Guvernului. Intre timp, dezbaterea Legii Educatiei Nationale in Comisia pentru invatamant a fost preluata, pe fondul boicotului membrilor de la PDL si UDMR, de parlamentarii PSD si PNL, care au majoritate in aceasta comisie. Acestia au adoptat, in cvorum, un raport care a fost transmis conducerii Senatului. Biroul Permanent a decis returnarea la comisie a raportului pentru a fi adoptat, in timpul programului de lucru. Nici de aceasta data reprezentantii puterii in comisie nu au luat parte la lucrari, raportul fiind returnat nemodificat Biroului Permanent. Ajuns in plen, acest document a fost returnat, in data de 4 decembrie, prin votul majoritar al PDL si UDMR, la Comisia pentru invatamant, pentru intocmirea unui raport suplimentar, aceasta avand ca termen de finalizare a raportului inceputul lunii ianuarie 2011. In pofida faptului ca Birourile Permanente reunite au decis, ca urmare a hotararii CC, retrimiterea la Guvern a Legii Educatiei Nationale, iar parlamentarii PNL si-au retras semnaturile de pe motiunea de cenzura, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a anuntat, in data de 15 decembrie, in plenul reunit al Parlamentului, ca Legea educatiei nationale se considera adoptata prin angajarea raspunderii Guvernului in Parlament, dupa ce parlamentarii liberali si-au retras semnaturile de pe motiunea de cenzura depusa ca urmare a asumarii raspunderii pe acest act normativ. Ulterior, presedintele Senatului, Mircea Geoana, a atacat la Curtea Constitutionala din nou Legea educatiei nationale, el declarandu-si convingerea ca Legea Educatiei care se va aplica in Romania va fi cea care va fi adoptata de Senat, in calitate de Camera decizionala.
Divergentele au pus in pericol scaunul lui Mircea Geoana
Divergentele pe tema modalitatii de adoptare a Legii Educatiei nu au fost singurele in anul 2010 care au pus in pericol pozitia lui Mircea Geoana de presedinte al Senatului. Senatorii PDL, UDMR si UNPR au reclamat ca legile prioritare pentru coalitia de guvernare nu pot fi adoptate in ritmul dorit din cauza obstructiei exercitate de presedintele Senatului, Mircea Geoana. Tot in 2010, in Senat a aparut si grupul independentilor, constituit ulterior in nucleul formatiunii politice UNPR. Senatorii din grupul independentilor au cerut insa, atat in Biroul Permanent, cat si in plen, sa-si pastreze pozitiile si functiile pe care le-au detinut anterior in comisiile parlamamentare. Tergiversarile din partea conducerii Senatului de a le oferi locuri in comisiile de specialitate si ofertarea independentilor cu locuri in Comisia pentru egalitate de sanse, considerata fara miza, au facut ca, in data de 10 martie, un grup de 58 de senatori ai puterii sa ceara, in plen, revocarea din functie a presedintelui Senatului, Mircea Geoana. Mircea Geoana a refuzat, insa, sa introduca pe ordinea de zi a plenului respectiva solicitare, mentionand ca aceasta incalca prevederile Regulamentului Senatului, este neconstitutionala si inadmisibila, punct de vedere sustinut in plen si de senatorii PSD si PNL.Discutiile in contradictoriu pe aceasta tema au blocat temporar activitatea Senatului, parlamentarii PDL care refuzau sistematic sa aprobe ordini de zi care nu includeau cererea de suspendare fiind acuzati ca incercau sa determine adoptarea tacita a Legii privind sistemul unitar de pensii publice, deci in varianta propusa de Guvern. Mircea Geoana a evitat ca subiectul revocarii sale din functie sa mai fie adus in discutie, lasandu-l pe vicepresedintele Senatului Teodor Melescanu sa-l inlocuiasca la conducerea sedintei in care noul lider al grupului independentilor, Serban Mihailescu, a cerut plenului sa il numeasca membru in Comisia pentru regulament, cerere pe care Melescanu a refuzat, la randul sau, sa o supuna la vot. Ulterior, senatorii puterii au renuntat sa mai propuna plenului Senatului cererea de revocare din functie a lui Mircea Geoana. In anul 2010, senatorii au dezbatut si respins patru motiuni simple depuse de senatorii PSD si PNL. In anul 2010, in data de 24 martie, Senatul a aprobat solicitarea Ministerului Justitiei de incuviintare a arestarii preventive a senatorului Catalin Voicu.Ulterior deciziei Senatului, Catalin Voicu a fost arestat, acesta continuand sa se afle si in prezent in stare de arest preventiv la Penitenciarul Rahova. Asadar, desi ceva mai sobra ca atmosfera decat cea de la Camera Deputatilor, nici activitatea Senatului nu poate fi considerata eficienta in anul 2010, disputa putere-opozitie monopolizand si actiunile senatorilor.
