Producatorii agricoli din Romania au beneficiat, in anul precedent, de un sprijin financiar provenit exclusiv din bugetul statului in valoare totala de 358.526.500 de lei, echivalentul a 83,7 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Cea mai mare parte din aceasta suma – respectiv 314.655.200 de lei, a reprezentat-o fondurile publice acordate fermierilor conform Legii creditului agricol. De asemenea, alte 36.761.000 de lei a insumat ajutorul de stat acordat producatorilor agricoli pentru subventionarea motorinei achizitionate si folosite, in trimestru II al anului anterior, atat la efectuarea lucrarilor mecanizate in agricultura, cat si in sectoarele vegetal si zootehnic. In sfarsit, restul de 7.110.300 de lei a constituit-o cofinantarea nerambursabila de la bugetul statului in cazul implementarii proiectelor de investitii din cadrul Programului SAPARD.
Sigur, ajutorul financiar primit din partea statului a reprezentat o importanta gura de oxigen pentru toti fermierii, insa acesta nu a fost indeajuns, din pacate. Cand spunem astfel ne referim, cu precadere, la faptul ca foarte multi producatori agricoli nu au dispus de fondurile proprii necesare acoperirii cofinantarii proiectelor intocmite, motiv pentru care acestea au fost amanate sau chiar neluate in considerare, cu toate ca initial fusesera declarate eligibile. Un alt efect al imposibilitatii cofinantarii de catre beneficiarii proiectelor este lesne de observat si cand vorbim de gradul de absorbtie al fondurilor comunitare. La acest capitol, Romania sta cel mai rau atunci cand vorbim de subventiile provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala. Astfel, dupa cum chiar conducerea Ministerului Agricol o recunoaste, in cazul Masurii 212 („Sprijin pentru zonele defavorizate – altele decat zona montana”), gradul absorbtiei fondurilor europene a fost, in anul anterior, de doar 16 la suta, iar in cazul Masurii 211 (Sprijin pentru zona montana defavorizata”) procentul a fost de 24 la suta. Mai binisor am stat in cazul Masurii 214 („Plati de agro-mediu”), unde am reusit sa atragem 33 la suta dintre cele peste 996 de milioane de euro alocate de Uniunea Europeana. In concluzie, atata timp cat guvernantii nostri izbutesc sa absoarba mai putin de un sfert din subventiile destinate Romaniei de UE, nu putem vorbi de modernizarea agriculturii.
C. DUMITRU
