Aflat in dezbaterea publica pana in data de 20 decembrie a.c., proiectul noului Cod al Muncii vine cu o serie de modificari in ceea ce priveste relatia dintre angajator si angajat.
Astfel, pentru verificarea aptitudinilor individuale, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de maximum 45 de zile ( fata de 30, cum se prevede acum), iar pentru functii de conducere – de cel mult 120 de zile ( fata de 90). La incheierea perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta fara sa fie nevoie de preaviz, ci doar de o simpla notificare. In ceea ce priveste perioada contractului de munca pe o perioada determinata, aceasta urmeaza sa creasca de la doi ani, cat este acum, la trei ani.
Tot conform proiectului la care ne-am referit, numarul de ore lucrate timp de o saptamana ar urma sa fie de maximum 48 de ore ( atat cat este prevazut si in actualul Cod), nefiind incluse si orele suplimentare. Prin exceptie, atunci cand situatiile sau natura muncii o impun, durata timpului amintit poate depasi 48 de ore. De precizat, insa, ca orele prestate suplimentar urmeaza sa fie platite in maximum doua luni de la efectuarea acestora ( si nu in termen de 30 de zile, cum se prevede acum).
In ceea ce priveste concediile fractionate, acestea vor trebui sa fie cuprinse intre minimum 10 zile si maximum 15 zile.
Daca salariatul produce pagube materiale angajatorului, din neglijenta sau nepricepere, valoarea prejudiciului va fi suportata, integral, ca si pana acum, de catre cel care se face vinovat. Termenul in care acesta ar trebui acoperit este de maximum 30 de zile (si nu mai mult, cum se intampla acum, printr-o intelegere intre angajator si angajat) de la data comunicarii de catre patron a unei notificari prin care este stipulata suma pe care trebuie sa o plateasca pentru recuperarea prejudiciului.
Daca persoana in cauza refuza sa achite banii, patronul ii poate retine acestuia, lunar, din salariu, cat sa acopere cheltuielile. Se vor considera ca neimputabile pagubele produse in cazuri de forta majora sau neprevazute.
Intr-o forma initiala a proiectului se preciza ca angajatii nu ar avea voie sa faca greva, iar daca recurg la aceasta forma de protest, ca pot fi dati afara, aceasta fiind, de altfel, vehement contestata de catre sindicate si ca atare exclusa dintre prevederi. Astfel, conform proiectului noului Cod al Muncii, acestia au dreptul sa se organizeze sau sa faca greva, “ pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale”, situatie in care angajatul sau angajatii nu pot fi sanctionati.
(F.T.)
