Teoria supapelor a fost lansata public de catre un analist al situatiei militare mondiale cu ceva decenii in urma, in esenta el mentionand ca atunci cand un conflict militar se stinge intr-o zona a lumii, apare altul, imediat, intr-o alta regiune geografica a planetei. Fireste, omul dadea si motivatiile care determinau respectiva stare de fapt, interesele cercurilor militare si ale producatorilor de armament fiind cele care au stat la baza teoriei supapelor. Trecand de la scara planetara la cea nationala, vom observa, cu destula usurinta, ca si pe meleagurile dambovitene se aplica o teorie a supapelor, aidoma celei de care aminteam la inceput. La noi, supapele se inchid si se deschid, insa, cu o viteza mai mare deoarece evenimentele care ne „iau fata”, de la o zi la alta, sunt mai numeroase si nu „stau” in atentia publicului, prea mult, pentru analiza aprofundata, pentru dezbaterea necesara rezolvarii, in interes major, a situatiilor create. Fireste, evenimentele politicii au cam tinut capul de afis – deh, romanul este, deja, versat in politica, in agricultura si in …fotbal – dar si acestea „palesc” atunci cand evenimente noi sunt lansate pentru a distrage atentia romanului de la ceea ce il doare, de fapt!
Sa ne amintim astfel, ce mai vaiet, ce mai zbucium – vorba poetului – s-au produs, cu ceva vreme in urma, pe seama schimbarii Guvernului Boc, cata inversunare politica s-a consumat si ce mare… fas a iesit din toate! La fel s-au petrecut – si se vor mai petrece – lucrurile si pe tema suspendarii presedintelui, tema care, cu siguranta, va antrena intreaga capacitate a fortelor noastre politice, forta care, daca intr-adevar exista, ar putea fi folosita pentru cauze mai nobile.
Dar despre lefurile cadrelor didactice mai auziti ceva dupa ce clocotul celor 50 de procente de majorare a…dat in foc? Sau despre situatia din sistemul sanitar, despre serviciile medicale tot mai precare pe care suntem obligati sa le acceptam – pentru ca medicii bine pregatiti iau calea strainatatii, mai auzi vreun glas? Nu, pentru ca si intr-un caz, si in al doilea – ca si in celelalte precedente, supapele au inchis acele ipotetice orificii prin care se drenau opiniile in legatura cu respectivele stari de fapt. Si tot supapele au inchis si gurile multor lideri sindicali de care incepusem sa ne plictisim vazandu-i cat de inversunati si „harnici” erau pe sticlele televizoarelor, dar cat de neputinciosi s-au dovedit atunci cand s-a pus problema mobilizarii fortelor cu care se laudau ca vor protesta, in corpore, pentru dobandirea drepturilor clamate.
Si, daca s-au inchis atatea supape, nu inseamna ca poporul a ramas cu ochii in soare! Nu, pentru ca iata, de cand politistii i-au cazut cu tronc presedintelui Traian Basescu (in curtea caruia si-au aruncat caschetele de… militieni) – se astepta, dintr-un moment in altul, deschiderea unei supape de scandal cu politisti. Si iata, il avem si ne distram, practic, pe seama „mitei la Fatuloiu”, de parca ar fi si prima, si ultima spaga de care se uzeaza in Romania. Dar, cum spuneam, pentru a distrage atentia onor electoratului, tinem supapa deschisa pe retinerea, arestarea, incarcerarea, judecarea, contestarea la instanta superioara, eventual liberarea lui Catalin Chelu si a celorlalti trei invinuiti. Si, cu siguranta, si aceasta supapa se va inchide fara vreun rezultat demn de lauda, ci doar pentru a sublinia ca, intr-adevar, si pe meleagurile dambovitene, teoria supapelor se aplica.
Leon CHIRILA
