Din cauza puzderiei de taxe pe care contribuabilii sunt obligati sa le achite de-a lungul unui an ( adica 113, dintre care 84 vizeaza dari aferente contributiilor sociale), Romania ocupa un nedorit loc 153, dintre cele 183 de economii analizate intr-un raport intocmit, in anul anterior, de compania PwC si Banca Mondiala. In plus, intrucat nu exista un sistem electronic de plati functional, romanii au fost nevoiti sa piarda pe la ghiseele autoritatilor, in decursul unui an, aproximativ 222 de ore.
Asa stand lucrurile, nu mai mira pe nimeni, de pilda, de ce creste, de la un an la altul, numarul intreprinzatorilor romani care isi inmatriculeaza firmele in tara vecina – Bulgaria. Mai mult, potrivit unei recente informatii aparute in presa, exista chiar si prima casa de avocatura din Romania care si-a deschis o reprezentanta la sud de Dunare, tocmai pentru a le facilita tranzactiile conationalilor nostri. Pentru a reliefa modul in care sunt priviti – si, mai ales, respectati si incurajati – oamenii de afaceri (indiferent de nationalitate) de catre autoritatile bulgare, comparativ cu cele romane, sunt suficiente, credem, doar cateva aspecte. In Romania, impozitul pe profit sau cel pe dividende este de 16 la suta, in timp ce in Bulgaria este de doar 10, respectiv 5 la suta. In plus, firmele din tara vecina nu sunt obligate sa depuna declaratii fiscale trimestriale, ca in Romania, ci doar o declaratie anuala de impozit pe profit, pana la 31 martie a anului urmator. Un alt avantaj al mediului economic bulgaresc ar fi acela al cursului de schimb leva-euro, care este fix, pe cand la noi acesta este fluctuant, putandu-i aduce, la un moment dat, pe unii dintre comercianti in pragul falimentului. La toate acestea mai adaugam faptul ca, in Bulgaria, nu putine impozite sau taxe au ramas constante de aproape doua decenii, pe cand Guvernul Boc schimba unele dintre aceste dari si de cateva ori in decursul unui an.
C. DUMITRU
