Rechizite, uniforma, manuale, echipament de sport, fondul scolii, paza scolii, transport sunt principalele destinatii ale cheltuielilor suportate de parintii care au copii la scoala, in conditiile in care se spune ca invatamantul este gratuit. Cei mai multi parinti reusesc sa-si achite datoriile financiare, insa exista si familii care abia reusesc sa supravietuiasca, iar copiii acestora sunt primii amenintati de riscul abandonului scolar.
Situatii-limita din cauza lipsei banilor
Potrivit unui studiu realizat de “Organizatia Salvati Copiii”, in medie, parintii din mediul rural aloca anual 1.372 de lei pentru educatia unui copil, iar in mediul urban – 1.572 de lei. Eforturile financiare pe care trebuie sa le faca ii descurajeaza pe multi parinti saraci, care decid sa nu-si mai trimita copiii sa invete, se mai arata in studiul amintit. “Nu stiu cat de mult se mai justifica ideea de scoala gratuita de 10 clase. Cheltuiesc anual pentru fiul meu cel putin cateva sute de lei. 150 de lei costa uniforma, 100 de lei – rechizitele, manualele si alte carti cerute la clasa – circa 200-250 de lei, echipamentul de sport – 100 lei, fondul clasei si alte cheltuieli pentru scoala – 100 de lei, paza scolii – 30 de lei. Eu reusesc sa-i asigur tot ceea ce are nevoie, dar nu stiu cum se descurca parintii cu situatii financiare dificile, in situatia in care pe fondul crizei, multora li s-au redus salariile sau au fost dati afara”, ne-a spus tatal unui elev care este in clasa a treia, la o scoala din Ploiesti.
Directorii catorva unitati de invatamant cu care am discutat ne-au precizat ca fondul scolii nu este obligatoriu si ca au inteles situatiile parintilor care au avut posibilitatea de a achita cei cateva zeci de lei cu aceasta destinatie. Totusi, familiile au obligatia sa le asigure copiilor minimele conditii pentru a-i trimite la scoala: uniforma sau tinuta decenta – dupa caz, rechizite, manuale, echipament de sport etc. La Scoala “Candiano Popescu”, de exemplu, “am facut o intelegere cu parintii: daca uniforma este prea scumpa pentru ei, sa cumpere haine mai ieftine, dar care se aseamana cu aceasta. In loc de pantaloni negri, pot veni cu blugi negri si cu bluza alba”, ne-a precizat directoarea institutiei, Elisabeta Popa. In unitatea de invatamant sunt inscrisi 261 de elevi, dintre care 50 beneficiaza de burse sociale, iar 54 de rechizite gratuite, asigurate de stat printr-un program destinat celor proveniti din familii cu venituri mici. Familiile sunt nevoite sa se descurce cu bani putini. Unii parinti sunt angajati la firme de salubritate, altii sunt comercianti sau traiesc din ajutorul social. “O mama mi-a spus ca a trebuit sa astepte sa ia salariul pentru a cumpara caiete copilului. Elevul respectiv a avut, din aceasta cauza, pentru o perioada, un caiet pentru toate disciplinele”, ne-a mai precizat directoarea scolii. Pentru ca cei mai multi parinti au venituri modeste, scoala nici nu isi permite sa plateasca un paznic de la o firma privata, existand doar unul platit din banii primariei. De asemenea, de anul trecut nu se mai cer nici bani pentru fondul scolii, iar dirigintii strang doar cei cativa lei necesari pentru a cumpara creta si burete.
A abandonat scoala pentru a avea grija de sora mai mica
Si la Scoala nr. 19 elevii se confrunta cu situatii dificile. Multi dintre parintii acestora au venituri mici, supravietuind fie din ajutoare sociale, fie datorita muncii cu ziua: cara moloz, sapa santuri, sunt muncitori in constructii etc. A asigura toate cheltuielile necesare pentru scolarizarea copiilor este o sarcina dificila pentru multi, iar fara ajutorul statului acestia nu s-ar descurca. “47 dintre ei primesc bursa sociala. Daca au haine si pantofi vin la scoala, daca nu, stau acasa pana reusesc sa le cumpere. Am avut un elev care, pentru a castiga bani de pantofi, a ajutat un vecin sa construiasca un gard”, ne-a precizat directorul institutiei, Aurel Ilie. Altii trebuie sa se imparta intre scoala si familie, cum este cazul unui elev care a abadonat scoala deoarece trebuie sa aiba grija de sora sa mai mica, parintii fiind plecati la munca. “Sunt familii cu cate sase membri si care trebuie sa se descurce cu 5-6 milioane de lei vechi, ceea ce este foarte greu. Nu se pot intretine din atatia bani. Situatia este dramatica mai ales in randul romilor”, ne-a precizat directorul Aurel Ilie.
„Poate ca nu s-a facut tot ceea ce se putea pentru acesti copii“
Pe fondul problemelor sociale si al celor materiale, apare, de obicei, si fenomenul abandonului scolar. Anual, in Prahova, cateva sute de elevi renunta la scoala. Unii isi incearca norocul pe piata muncii pentru a-si ajuta financiar familia, altii respecta traditiile comunitatii – de exemplu, unele fete din familii de romi se marita inainte de majorat si renunta la studii pentru responsabilitatile familiale. Pe de alta parte, unora, pur si simplu, nu le place scoala si nu mai vin la ore, iar din pacate nici parintii nu ii sustin in acest sens, acestia fiind preocupati doar sa castige bani in tara sau in strainatate, ne-a spus directoarea unei scoli care a dorit sa isi pastreze anonimatul.
“ Rata abandonului scolar este in crestere si cu cat situatia materiala a parintilor va fi mai dificila, cu atat fenomenul va fi de mai mare amploare. Unii elevi au parinti in strainatate si sunt lasati in grija altor rude care nu ii supravegheaza, altii trebuie sa suplimenteze munca parintilor in casa, in timp ce acestia sunt plecati la munca. Daca elevul trebuie sa vina dintr-o comuna in oras, la liceu, sa-si caute camin ori gazda este cu atat mai dificil pentru parintii saraci ca sa le asigure tot ceea ce au nevoie. Poate ca nici invatamantul nu a facut tot ceea ce se putea pentru acesti copii, ne-a precizat inspectorul scolar general Gheorghe Borovina. Acesta recunoaste, de asemenea, ca “Invatamantul este considerat gratuit, dar numai pentru ca nu se plateste taxa de scolarizare. Familiile sunt nevoite sa faca anumite cheltuieli – de exemplu, daca in scoli au fost angajati paznici de la firme private, ei nu pot fi platiti decat din banii comitetului de parinti“.
Ana-Maria MAXIM
