Cui foloseste ?!
Mintea si sufletul meu refuza sa accepte ideea ca, in timp ce copii nevinovati ardeau in incubatoarele care ar fi trebuit sa le dea viata, asistentele care ii aveau in grija sarbatoreau. Nu fiindca le-ar fi interzis acestora dreptul de a fi om si de a se bucura de cateva clipe sarbatoresti, ci pentru ca nu acela era locul si nici momentul sa-si lase balta indatoririle de serviciu. Oricat de prost ar fi platite !!! Ne-am facut cu totii cruce atunci cand am auzit prima data ca un bolnav a fost dat jos din Salvare si lasat pe trotuar, dupa ce fusese plimbat intre spitale, intre acestea si familia care nu vroia sa-l mai primeasca. Ne-a inghetat zambetul pe buze cand am vazut alte asistente, intr-un alt spital, topaind dansul pinguinului tot in orele de program. Ne-am rugat de sanatate cand am auzit cum se moare in cateva clipe fiindca se face gresit o anestezie, fiindca bantuie nu stiu ce microb prin spitale, fiindca se pune incorect un diagnostic. Ne-am speriat de moarte cand am vazut cum oameni intrati pe propriile picioare in spitale, pentru interventii marunte, au iesit intre patru scanduri.
Situatiile socante si finalurile cutremuratoare, repetate tot mai des in spitalele din tara, ii determina pe tot mai multi sa se trateze la „privat”, ori sa-si caute sanatatea- oricat i-ar costa aceasta – prin strainatate. Cei care nu-si permit acest lux ori amana, pana in ultima clipa, sa se dea pe mana doctorilor romani, ori o fac ca si cum si-ar semna sentinta.
M-au revoltat si ma vor revolta toate acestea, dar tare ma tem ca, oricat de tragica ar fi situatia de la Maternitatea Giulesti, nu s-au terminat inca nenorocirile de care este capabil actualul sistem sanitar. Mai mult insa de atat ma sperie altceva. Faptul ca fireasca furie pe care o incercam in aceste momente, dorinta de a fi gasiti si mai ales pedepsiti vinovatii sa nu faca, la randu-le, o alta… crima. Aceea de a generaliza si de a trata ca pe niste nemernici pana si – tot mai putinele, este adevarat – cadre medicale care isi mai fac datoria. Stiu sigur ca le este mult mai simplu celor mai multi dintre noi sa isi aminteasca de infirmierele, de asistentele si de doctorii care au catadicsit sa se uite la ei, la rudele lor, la cunoscutii lor abia dupa ce acestia si-au castigat prin… spaga acest drept. La fel de bine stiu ca sunt oameni carora li s-au luat bani – si nu putini – chiar daca in cazul lor nu s-a mai putut face absolut nimic. Va mai amintiti insa de asistenta care avea o vorba buna pentru fiecare dintre bolnavii din salonul supraaglomerat si avea o „mana usoara” chiar daca acul seringii il speria pana si pe cel mai curajos, indiferent daca i se strecura in buzunarul halatului o ciocolata sau o bancnota?! Doctorita care v-a redat viata, ori privilegiul de a mai avea si astazi, alaturi, o mama, ori un tata pe care ii credeati pierduti, sau copilul – minunea fara de care n-ati mai fi putut trai nici macar o clipa – merita, oare, sa primeasca „noroiul” acuzelor si al neincrederii ?! N-ati intalnit, macar o data in viata, ca bolnav sau ca apropiat al unui suferind, medicul, asistenta sau infirmiera care ar fi meritat sa-i dati chiar si Luna de pe cer ?! Stiu ca sunt putini toti acestia. Sa ne gandim insa ce s-ar intampla daca nici ei n-ar mai exista. Daca toate bolile sistemului sanitar, daca toata indiferenta politicii sanitare, daca toata furia noastra – oricat de justificata ar fi – i-ar invinge si pe ei. Si i-ar determina sa-si faca valiza si sa plece, chiar de maine, in clinicile din Franta, din Germania, din America, din Austria, care abia ii asteapta, platindu-i si respectandu-i asa cum merita: asigurandu-le conditiile in care sa-si exercite cu adevarat profesia. Oricat de multe ar fi exemplele celorlalti, oricata dreptate ati avea sa va intunece mintea si sufletul furia, neincrederea si acuzele la adresa multora dintre cei care au ales sa fie medici,asistenti sau infirmiere, va indemn sa incercati sa va raspundeti cui i-ar folosi, totusi, daca i-am pierde si pe cei care sunt exact PROFESIONISTII si OAMENII care s-ar cuveni sa lucreze in sistemul sanitar. Iar unii dintre ei, chiar si mai mult de atat!
Luiza RADULESCU PINTILIE
