In ultima vreme, tot mai multi prahoveni s-au vazut obligati, in contextul crizei, sa-si mai gaseasca un job (sau poate chiar doua!), pentru a putea face fata traiului zilnic. Numai la nivelul Ploiestiului, spre exemplu, aproximativ 12.000 de persoane fizice au obtinut, in anul trecut, venituri suplimentare fie in baza unor contracte de prestari servicii sau conventii civile, fie de drepturi de autor sau de drepturi de proprietate intelectuala incheiate cu diverse firme, institutii, asociatii s.a.m.d. Pana aici, toate bune si frumoase cum s-ar zice. Necazurile (si nu putine, dupa cum vom vedea) incep, insa, abia dupa ce functionarii Directiei Generale a Finantelor Publice Prahova trec la regularizarea veniturilor incasate, in anul anterior, de catre contribuabilii care au avut doua sau mai multe locuri de munca. Altfel spus, au incasat si venituri extra-salariale. Dupa cum aveam sa aflam, aproape jumatate dintre cei 12.000 de ploiesteni amintiti s-au trezit acasa cu instiintari din partea Fiscului, cum ca mai aveau de achitat la bugetul statului anumite sume de bani, reprezentand diferente de impozite. Mai mult, exista nu putine situatii in care persoanele in cauza sunt obligate sa achite datorii de doi, trei sau chiar mai multi ani, basca penalizarile si majorarile de intarziere aferente. Si asta fara ca persoana in cauza sa aiba vreo vina, in unele dintre situatii. Drept urmare, in astfel de cazuri, restantele de plata depasesc, adesea, de cateva ori suma incasata initial de persoana care a prestat o activitate absolut legala. Cum s-a ajuns la asemenea ipostaze, de-a dreptul aberante, veti afla din randurile urmatoare.
Jocul periculos de-a completarea formularelor fiscale
In opinia inspectorului Boris Apostol, din cadrul Administratiei Finantelor Publice a Municipiului Ploiesti, principala vina o au firmele sau institutiile angajatoare. Sau, in limbaj fiscal, „platitorii de venituri”. De ce? Pentru ca in „Declaratia 100” depusa la Fisc, lunar, ca urmare a retinerii la sursa a impozitului de 16 la suta, unii dintre angajatori nu specifica, in mod clar: „Impozit pe alte venituri-persoane fizice”. Sau, daca o fac, nu consemneaza la fel si in „Declaratia 205”, pe care o depun pana cel tarziu pe 30 iunie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Existand aceasta corelare de inscrisuri, programul fiscal informatic ar procesa imediat veniturile aferente si le-ar introduce automat in baza unica de date a Ministerului Finantelor. Caz in care nici angajatorul, nici angajatul n-ar mai fi avut nicio problema. „In realitate insa, nu toti agentii economici procedeaza asa – si cu precadere asociatiile de proprietari. Adeseori, acestea recruteaza personalul de care au nevoie (femei de serviciu, instalatori, mecanici, zugravi etc) cu precadere pe baza de conventii civile, activitate pentru care le percep doar un impozit de 10 la suta, in loc de 16 la suta. In felul acesta, angajatul cu pricina va fi obligat ca, in anul urmator, sa depuna la Fisc formularul de venit pentru anul fiscal expirat, pentru plata diferentei de impozit de 6 la suta. Deci drumuri in plus, pierdere de timp, bani cheltuiti inutil pe mijloacele de transport etc. Revenind, daca angajatorii ar fi mult mai responsabili cu completarea formularelor fiscale, s-ar reduce aproape la jumatate volumul notificarilor, al deciziilor de impunere sau cel al popririlor pe conturile bancare, dupa caz”, ne-a declarat Boris Apostol.
Confirmarile de primire a scrisorilor – semnate de postasi in locul rau-platnicilor
In situatia in care cineva mai are de achitat o diferenta de impozit, Fiscul il notifica, precum se stie, la domiciliu. Daca, din diverse motive, in termen de 15 zile contribuabilul nu-si achita restantele, pe langa penalizarile si executarile silite, acesta se trezeste inclus si pe lista neagra de pe site-ul Ministerului Finantelor.
Adeseori, asa cum aminteam la inceputul randurilor de fata, pe aceasta lista apar si oameni nevinovati. In sensul ca, daca ar fi fost instiintati, de la bun inceput, ca sunt restantieri si-ar fi achitat in timpul optim datoria. De ce unii dintre ei au aflat abia dupa un an sau doi ca sunt rau-platnici? In afara celei amintite, o alta cauza frecventa o reprezinta, dupa cum am aflat, decalajul enorm intre baza de date privind resedinta de domiciliu a romanilor, coordonata de Ministerului Administratiei si Internelor si cea cu care opereaza Ministerul Finantelor. „In eventualitatea in care un contribuabil si-a schimbat domiciliul in ultima jumatate de an, sa zicem, si figureaza in baza noastra de date ca fiind restantier, scrisoarea de instiintare de plata ii este expediata la vechea adresa, intrucat cea noua nu ne apare in sistemul informatic. Evident, scrisoarea ni se returneaza, iar pasul urmator este trecerea contribuabilului respectiv pe lista rau-platnicilor de pe site-ul Ministerului Finantelor. Dar o vina in toata aceasta poveste apartine si postasilor. In anumite cazuri, negasindu-i la domiciliu pe destinatari, pentru a nu se intoarce la serviciu cu tolba plina, acestia au semnat, in locul titularilor, confirmarea de primire a scrisorii de notificare catre debitor! Ulterior, cand au aflat ce sume mari au de achitat, incluzandu-se si penalizarile, contribuabilii cu pricina au contestat valabilitatea semnaturii de primire in instanta. Iar multi dintre acestia au avut castig de cauza, anulandu-li-se majorarile de intarziere”, ne-a mai precizat interlocutorul nostru.
Precum se vede, dupa ce ca Romania figureaza ca tara care percepe cele mai multe taxe si impozite din Uniunea Europeana, bietii contribuabili mai sunt purtati, adeseori, si pe drumuri. Si asta fara ca unii dintre acestia sa aiba vreo vina. Intrebarea care se pune este pana cand bietii contribuabili vor mai fi tratati, de catre autoritati, cu atata dezinteres si desconsiderare?
D. CONSTANTIN
