Va mai amintiti cate valuri a facut urarea basesciana catre poporul elector prin 2004 si ce bine i-a mers presedintelui inscaunat pe respectiva urare mincinoasa? Ca multe alte vorbe cu talc pe care le-a rostit Traian Basescu – care, de fiecare data au intrat in… folclorul popular pentru ca miroseau, de la o posta, a minciuna – si aceasta a rezistat doar atata timp cat i-a fost necesar ca sa-si indese bine sacii in car si-apoi sa-si vada de drumul sau, al familiei dragi, al prietenilor si, fireste, al sponsorilor sai si ai partidului de suflet. Din aceasta cauza, de altfel, am ajuns acum unde ne aflam, adica la marginea Europei, pe malul unei rape ce se largeste si se adanceste pe zi ce trece, si, mai grav, cu un fel de streang in jurul gatului fiecaruia dintre noi, impletit din firele tot mai groase ale birurilor impuse chiar de catre omul care „ne dorea” sa traim bine! Am spus „omul cu binele” pentru ca el este, de fapt, capul tuturor rautatilor din aceasta tara, din moment ce nu a facut nimic din ceea ce a promis, iar pe deasupra a sfidat evidentele, firescul, bunul simt si legea fundamentala numind in conducerea tarii lichele lingusitoare, oameni de paie, impotenti, prosti sau doar interesati de gasca lor. Cu alte cuvinte, nu-l vad vinovat de necazurile actuale ale romanilor pe premierul Emil Boc din moment ce el nu este in stare sa ia macar o singura decizie, iar pe cele trasate de presedinte nu le poate indeplini pentru ca-i prea mic si la stat, si la glagolii. A-l acuza pe Boc de ceea ce se intampla acum in tara ar fi o mare eroare pentru ca niciodata o marioneta, care ar gresi in spectacolul prezentat copiilor, nu poate fi pedepsita din moment ce sforile de dirijare sunt la…papusar. Acesta este artistul, interpretul rolului si, in final, responsabil de calitatea spectacolului. In speta de care ne ocupam – respectiv cea a traiului mai bun de care ne-a asigurat Traian Basescu – vinovat nu este premierul, pentru ca el s-a dovedit a fi marioneta, papusa incorsetata de sforile trase de la Cotroceni. Si nici nu putem gandi altfel din moment ce insusi Traian Basescu s-a declarat presedinte-jucator, el interpretand in modul cel mai serios, dar iresponsabil, rolul de sef al statului, pe care, de la bun inceput, l-a confundat cu cel de comandant de vapor!
Nu cred ca mai este necesar sa amintim – a cata oara in aceste pagini de ziar – faptele nedemne de un sef de stat, de un lider, e-adevarat, vremelnic, al unui popor, pentru ca, pana la urma, am putea ajunge la concluzia ca noi suntem vinovati ca am suportat atatea cate ni s-au intamplat! Noi am acceptat si minciuna, si „ha-ha-itul” dispretuitor, si golaniile, si smecheriile, si insultele unui om care a pozat, tot timpul, sub falsa pavaza a „poporului suveran” si in numele caruia si-a facut, pur si simplu, de cap. Acum, impotriva oricaror variante mai umane de a depasi efectele unei crize pe care, de la inceput, a dispretuit-o, a desconsiderat-o, Traian Basescu taie in carnea vie a celor care i-au luat in serios urarea „Sa traiti bine!”. Nu vrea, cu niciun chip, sa se atinga de cei din gasca sa, cocolosindu-i in continuare si lasand greul crizei pe…ceilalti. Pentru Traian Basescu evaziune fiscala nu exista, de achizitii publice ineficiente nu a auzit, investitiile fara rost nu pot fi amanate, de fonduri europene nu vrea sa auda din moment ce gandurile lui sunt doar la imprumuturi de la FMI, iar cei „pilosi” din administratie sunt cei mai buni functionari ai statului. Presedintele-jucator stie doar una si buna: taierea salariilor si a pensiilor, pentru ca aceasta operatiune nu da batai de cap „specialistilor” de aceeasi culoare portocalie ca el. In aceste conditii, intreb, pur si simplu: Mai traiti bine?
Leon CHIRILA
