Aflata la o distanta de 39 de km fata de Ploiesti si de numai 10 km fata de orasul Valenii de Munte, Drajna a tinut bine pasul cu dezvoltarea, cu civilizatia. Si-a pastrat, cu grija, avutia – bogatiile naturale, culturale si spirituale – dar amprenta unui spatiu rural modernizat se vede in toate satele componente ale comunei: Drajna de Jos, Piatra, Plai, Pitigoi, Ciocrac, Drajna de Sus, Faget, Podurile, Ogretin, Catunu si Poiana Mierlei. E de ajuns sa traversezi cu masina podul rutier de pe raul Teleajen proiectat de unul dintre pionierii de frunte ai constructiilor din Romania, inginerul Elie Radu, o bijuterie inginereasca alcatuita dintr-o succesiune de arcade din beton armat. Schimbarea in bine a comunei Drajna s-a petrecut mai ales dupa ce a fost desemnat primar Mihai Gavrila, in 2004, schimbare pe care au vazut-o si cetatenii, fapt ce i-a determinat ca in anul 2008 sa-i acorde acestuia increderea si pentru cel de-al doilea mandat. Avand spirit de intreprinzator si fiind un bun organizator – lucru care s-a vazut inclusiv prin rezultatele firmei din localitate careia i-a pus bazele, S.C. „Gilmet” SRL – Mihai Gavrila si-a propus sa „gestioneze si afacerea comunei”, dupa cum insusi a marturisit, dorind sa faca reforma, in Drajna, mai ales la propriu. Si, din orice actiune intreprinsa, a ramas ceva in urma. Primul rezultat a fost in anul 2004, cand s-a rezolvat problema iluminatului public pe timp de noapte, acum linistea comunei fiind „vegheata” de peste 700 de lampi. Alimentarea cu apa poate fi trecuta, de asemenea, la capitolul succese, furnizarea apei pe conducta fiind considerata un pas spre normalitate de catre cetateni, de vreme ce, atunci cand este sistata, din motive neprevazute, telefoanele zbarnaie, la sediul primariei, pentru a se afla cand va fi reluata furnizarea. Pentru anul acesta, pe lista de investitii au fost trecute si extinderea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa. Pentru satul Catunu, necesarul de fonduri a fost evaluat la suma de 200.000 de lei (lucrarile sunt incepute de anul trecut, pentru 2010 mai fiind de executat 2,5 km de retea si statia de pompare), pentru sistemul de alimentare cu apa din satul Ogretin, mai precis din zona Coasta Ogretinului, fondurile sunt estimate la valoarea de 150.000 de lei, iar pentru cel din satul Podurile – 100.000 de lei. Cele trei obiective de investitii se incadreaza in programul de alimentare cu apa al comunei, prin care se doreste ca toate gospodariile (Drajna are peste 5.800 de locuitori) sa beneficieze de apa potabila distribuita in sistem centralizat. Aceasta dorinta se va putea pune in aplicare ca urmare a faptului ca, in baza programului national de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural (Ordonanta 7/2006), Drajna a beneficiat de o finantare de 1.881.000 de lei (valoarea totala a proiectului fiind de 3.950.620 de lei, aceasta incluzand si cofinantarea – in proportie de 6,5% – de la bugetul local).
Strategia de investitii a primarului a coincis cu dorintele comunitatii
Realitatea ca, de la an la an, lucrurile s-au schimbat in bine la Drajna este si o urmare a faptului ca strategia de realizare a investitiilor din comuna gandite de primarul Mihai Gavrila a coincis si cu dorintele comunitatii. „Prioritatile comunei au fost dictate chiar de catre locuitori – ne-a declarat primarul. Consultarea publica, prin organizarea de sondaje de opinie, a facut parte din strategia mea de organizare a activitatii, a ceea ce trebuie realizat in comuna. Totodata, ca semn al democratiei, la sedintele Consiliului Local Drajna a participat si populatia.” Astfel, incepand cu mandatul 2004-2008 si pana in prezent au fost realizate mai multe obiective de investitii. In satul Drajna de Jos a fost realizat Centrul medical, care reuneste doua cabinete medicale, un altul de stomatologie, o sala pentru efectuarea tratamentelor, o farmacie, dar si o locuinta de serviciu pentru medic. Costul total al acestei investitii a fost de 412.775 de lei, sursa de finantare fiind bugetul local al comunei. Investitiile intr-unul dintre cele mai importante domenii – sanatatea – nu s-au incheiat aici. Si locuitorii satului Drajna de Sus vor avea dispensarul lor. Este vorba despre o cladire noua, moderna, primarul tinand ca inaugurarea sediului sa aiba loc anul acesta, chiar de ziua comunei, adica in ultima duminica a lunii mai. Executia constructiei a inceput in primavara anului trecut, pentru finalizarea lucrarilor in acest an fiind alocata, tot de la bugetul local, suma de 170.000 de lei. Infrastructura a constituit, de asemenea, o prioritate. Astfel, ca urmare a calamitatilor naturale care s-au abatut si asupra comunei – respectiv a inundatiilor – dupa anul 2005 a fost nevoie de refacerea legaturii dintre sate. Pentru economisirea de fonduri, in regie proprie, ca urmare a infiintarii Serviciului Public de Specialitate, reorganizat ulterior sub forma unei societati comerciale cu asociat unic Consiliul Local Drajna, au fost construite cu bani de la bugetul local podurile catre satele Poiana Mierlei (valoare 266.061,65 de lei) si Catunu (valoare 189.027,25 de lei). Aceste constructii au fost doar pasul de inceput, acum existand un program de amenajare a sase noi punti pietonale accidental carosabile, mai bine spus poduri cu o latime de 3,5 m. Conform listei de investitii, anul acesta se doreste construirea puntilor pietonale din zonele cunoscute de localnici drept „Piatra” (este realizata in proportie de 100% si va fi inaugurata pe 30 mai 2010), „Pantesti”( investitia a fost demarata de anul trecut si se afla in curs de executie), „Voinari”, in acest ultim caz investitia fiind necesara intrucat se intrevede o deschidere pentru construirea de locuinte si case de vacanta. Spatiile moderne, unde tanara generatie a comunei sa se poata instrui, au constituit, de asemenea, o prioritate a primarului, dovedita atat cadrelor didactice, cat si parintilor elevilor. Scolile din Drajna de Jos si Drajna de Sus au fost reparate capital, elevii beneficiind de mobilier nou, individualizat, dar si de mijloace moderne de invatamant, de aparatura electronica si tehnica – performante, ambele cladiri avand si incalzire centrala.La aceste unitati de invatamant au fost realizate si grupuri sanitare moderne. Tot anul acesta se doreste si finalizarea cladirii unde va functiona Gradinita din Drajna de Jos, lucrari incepute de Inspectoratul Judetean Prahova si nefinalizate din cauza lipsei finantarii. Pentru ca aceasta sa fie functionala la 15 septembrie, urmeaza a se incheia procedurile de preluare a investitiei de catre autoritatea locala, necesarul de fonduri fiind estimat la 400.000 de lei. Terminarea investitiei va fi un adevarat sprijin pentru locuitorii care au serviciu, avand in vedere ca functionarea gradinitei se va face si in program prelungit.
„Cetateanul in primul rand”
Pe langa investitii, una dintre prioritatile administratiei locale din Drajna vizeaza grija si deschiderea fata de cetateni, de modul in care pot avea ei acces la informatie, cultura si educatie. Aceasta dorinta a putut fi pusa in practica si prin colaborarea, care a inceput cu mai bine de un deceniu in urma, cu Asociatia Universitatilor Populare Germane, una dintre cele mai cunoscute organizatii nonguvernamentale din Germania, constituita cu scopul de a sprijini educatia adultilor atat in tara de origine, cat si pe plan european si international, cat si cu Fundatia „Friedrich Ebert”, tot din Germania. Ca urmare a acestui parteneriat, Drajna s-a numarat printre cele cinci localitati care au facut parte din proiectul national intitulat „Imbunatatirea calitatii vietii seniorilor din Romania”, ca urmare a rezultatelor obtinute, comuna fiind desemnata „Centru pilot regional”. Totodata, Drajna a fost inclusa si in cadrul proiectului „Cetateanul in primul rand”, prilej cu care la nivelul localitatii a fost infiintat „Grupul de initiativa locala” care, impreuna cu reprezentantii administratiei publice locale, incearca sa gaseasca rezolvari la problemele cu care se confrunta cetatenii. Grupul de initiativa locala a lansat, la randu-i, numeroase proiecte, unul dintre acestea fiind intitulat „Sa ne cunoastem fratii”, avand drept scop reintregirea relatiilor cu aceia care au avut „radacinile” in Drajna, asa cum sunt locuitori din satul Drajna Noua, comuna Dragalina din judetul Calarasi si Gheorghe Doja – din Ialomita.Nu in ultimul rand, mai trebuie mentionat ca acum patru ani, la Drajna s-a infiintat si o publicatie lunara „Cronica Drajnei” care se distribuie gratuit, fondator fiind primarul Mihai Gavrila.
Refacerea castrului roman
Cu un bogat patrimoniu cultural si istoric – pe meleagurile drajnene purtandu-si pasii Mircea cel Batran, Mihai Viteazul, stolnicul Stroe Buzescu, principele Gheorghe Racozi I, Constantin Brancoveanu, logofatul Alexandru Filipescu – zis Drajneanu – stapan al mosiei si al Castelului de la Drajna, familiei acestuia apartinandu-i, de altfel, si moara de apa de la intrarea in comuna, istoricul Nicolae Iorga, scriitorul si omul politic A.I. Basarabescu, poetul Nichita Stanescu – administratia locala din Drajna nu putea sa nu puna in valoare inclusiv trecutul. Dupa cum apare mentionat si in „Ghidul turistic al Drajnei”, o cetate dacica – numita Ramidava – si un castru roman au fost descoperite pe teritoriul Drajnei de Sus. Castrul a fost construit in panta lina a dealului Gradiste, catre depresiunea Vaii Teleajenului si a fost descoperit in anul 1888 de locuitorii satului, in timpul lucrarilor agricole. Construit in anul 101 d.Cr., in timpul ofensivei romane in Dacia, castrul avea o lungime de 200 de metri si o latime de 187 de metri, fiind locuit pana in anul 118 d.Cr., cand imparatul Hadrian a decis abandonarea lui. O macheta a acestuia se afla la Scoala din Drajna de Sus, care se afla in apropierea sitului arheologic, in incinta institutiei fiind amenajata o expozitie in care se mai regasesc si cateva artefacte. Numai ca, o asemenea pagina de istorie nu se putea sa traiasca in anonimat. Luna trecuta, in urma unei sedinte la care au participat primarul Mihai Gavrila, Loredana Cirstea – administratorul public, directorul Scolii generale din Drajna de Sus, prezenti fiind si Mircea Cosma – presedintele Consiliului Judetean Prahova si Lia Maria Voicu – directorul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Prahova, s-a stabilit realizarea obiectivului cultural „Castrul Roman – Rezervatia arheologica” de la Drajna de Sus. Pentru punerea in practica a acestui proiect, impatimit de istorie, seful administratiei judetene si-a aratat toata disponibilitatea, declarand ca va face tot posibilul pentru identificarea fondurilor, fiind posibila si o colaborare cu parteneri din Italia.
Viitorul suna bine
Fata de alte comune, Drajna se numara printre cele unde se poate spune ca au prins cheag si afacerile. Aici isi desfasoara activitatea cinci societati comerciale in diverse domenii. Cea mai mare, ca si activitate, dar si ca numar de angajati (400 de persoane) este S.C. „Gilmet” – companie cu capital integral romanesc, infiintata in anul 1991. Aici sunt fabricate produse de mic mobilier cu desfacere atat pe piata din Romania, cat si pe aceea din strainatate, din anul 1997 fiind partener IKEA. Acesteia ii urmeaza: Robel Product – societate cu personalitate juridica romaneasca, actionariatul fiind belgian (producator de panouri lamelare, usi si sicrie); ICORDAN (transporturi auto, service); Lunagerneagu (initiativa privata a unei familii); RACDrajna (furnizor TV prin cablu); Metamob (producator de mic mobilier). Numai ca, primarul Mihai Gavrila considera ca Drajna sta pe o mina de aur, recent, acesta demonstrandu-le localnicilor ca a descoperit o parte din ea. „Terenul din aceasta comuna se preteaza pentru platantii de mar si prun, din 5.800 de hectare de teren ale Drajnei, 2.000 de hectare fiind pretabile pentru astfel de plantatii”, a mentionat acesta. Subliniind ca s-a ghidat dupa o vorba a tatalui sau „Marfa gata, bani asteapta!”, primarul a vrut sa le arate concetatenilor sai ca se poate ca in Drajna sa existe o cultura care sa aiba succes 100% – o plantatie de meri si pruni, un lot pilot fiind deja amenajat langa Biserica Drajna de Jos, livada cu pomi tineri fiind, in opinia primarului ” o imagine a ceea ce se poate realiza in Drajna, o carte de vizita”. Asta cu atat mai mult cu cat conditiile favorabile dezvoltarii domeniului pomicol au inclus comuna in circuitul turistic „Drumul fructelor”, proiect al Consiliului Judetean Prahova. Ca urmare, avand in vedere proiectele pe care primarul le doreste sa le puna in practica, se poate spune ca, la Drajna, viitorul suna bine: extinderea retelei de canalizare; finalizarea bazei sportive multifunctionale din satul Drajna de Sus (la sfarsitul anului trecut de la Guvern au fost alocati 150.000 de lei, cofinantarea de la bugetul local fiind de 113.000 de lei); pietruirea tuturor drumurilor, pentru ca apoi sa fie asfaltate; la Drajna de Jos – amenajarea unui spatiu public de recreere, care sa includa piste de role si biciclete, teren de fotbal, dar si construirea unei sali polivalente care sa fie inconjurata de un parc; achizitionarea de utilaje (buldoexcavator si autobasculanta) in sistem leasing, necesare pentru efectuarea lucrarilor la drumuri si lista poate continua.
Sediul primariei – cartea de vizita a localitatii
Realizat in doua etape si finalizat anul trecut, sediul primariei din Drajna poate starni invidia oricarui edil din mediul urban. Cladirea este impartita in camere spatioase si aerisite, iar linia moderna se vede nu doar in sala unde se intrunesc alesii, la sedintele de consiliu local, ci chiar de la intrare, extrem de generoasa, unde este receptia – primul contact al cetatenilor cu reprezentantii primariei. De altfel, transparenta administratiei locale fata de cetateni se vede si prin modul in care au fost realizate usile birourilor – inclusiv cele in care isi desfasoara activitatea primarul si viceprimarul – fiind prevazute cu geam prin care se poate vedea ce fac aceia care sunt platiti din bani publici. Iar ca drajnenii sa simta ca asezarile lor natale se pot asemana cu cele de la oras, toate strazile au capatat denumiri, trecute inclusiv pe indicatoare, iar casele au fost renumerotate. Toate acestea au pregatit, de altfel, un alt pas pentru comuna Drajna. Acela ca locuitorii, atunci cand au nevoie de eliberarea primei carti de identitate sau inlocuirea documentelor expirate, pierdute sau deteriorate, sa nu mai bata drumul pana la Valenii de Munte. Pentru ca, din aceasta primavara, la Primaria Drajna a fost infiintat si un Birou de evidenta a persoanei, prima carte de identitate eliberata, pe data de 17 martie a.c., fiind pentru primarul comunei.
Ziua comunei
In ultima duminica a lunii mai, Drajna este in sarbatoare. Este ziua comunei, 30 mai fiind data cand in localitate este randuita o importanta sarbatoare – Hramul Sfintei Cruci, de pe Piscul Domnului. In editia din acest an a manifestarii „Drajna in sarbatoare”, programul este unul complex: de dimineata, la crucea de la Piscul Domnului va fi oficiata o slujba religioasa , dupa care vor fi rostite alocutiuni, urmate de depuneri de flori si coroane. La sediul Primariei din Drajna va fi organizata o sedinta festiva a Consiliului Local, fiind asteptate oficialitati din localitatile Stei (judetul Bihor), Sulina (Tulcea), Svinita (Mehedinti), Dragalina (Calarasi), Gheorghe Doja (Ialomita), in cadrul reuniunii fiind programata si acordarea titlului de Cetatean de onoare al comunei Drajna, directorului Centrului Judetean de Cultura Prahova – Costel Manolache, fiu al satului. Sarbatoarea comunei va fi, insa, marcata si prin inaugurarea Centrului medical din Drajna de Sus, cat si a podului spre satul Piatra. Din program nu va lipsi spectacolul folcloric, pe stadionul din Drajna de Jos urmand sa evolueze formatiile artistice din localitatile Stei, Sulina, Svinita, Izvoarele, Cerasu, Scoala de Arte Ploiesti si Drajna, in timp ce la Scoala de Arte si Meserii „Platon Mocanu” din Drajna de Jos se va organiza „Ziua portilor deschise”. Sarbatoarea comunei se va incheia la Caminul cultural din Drajna de Jos cu „Balul prieteniei”, maestru de ceremonii fiind Marin Vacarelu.
Nicoleta DUMITRESCU
