Electra (2)
Pentru ca Agamemnon a dus-o pe Ifigenia la templul lui Poseidon (romani, Neptun), zeul marilor, spre a fi sacrificata, de aceea sotia sa, regina Clitemnestra, a inceput sa-l urasca atat de mult incat nu va concepe sa-l astepte, in devotament marital, ci isi va lua, numaidecat, un amant, care se numea Egist si era fiul lui Tieste, regele Micenei. Mai mult, la intoarcerea din razboiul troian, regele Agamemnon avea sa fie asasinat de Egist si de Clitemnestra (aceasta fiind autoarea morala). Drept care in fiinta Electrei incepu sa incolteasca intentia vindicativa (de razbunare), considerand-o pe maica-sa atat adultera, cat si ucigasa. Nu dupa mult timp, reuseste sa-l convinga pe fratele sau Oreste ca tatal lor Agamemnon trebuie sa fie razbunat prin omorarea asasinilor. In consecinta, Oreste ajutat de sora sa Electra, ii ucide pe Egist, tatal lor vitreg, si pe Clitemnestra, mama lor adevarata.
Asadar, poate fi acreditata ideea ca personajul homeric Electra este autoarea morala si, totodata, infaptuitoare, laolalta cu fratele sau Oreste, a primului patricid cunoscut din istoria omenirii acesteia.
Operele inspirate de acest patricid sunt numeroase. Le vom mentiona pe cele ale unor scriitori mai importanti:
Tragediile”Choeforele” din Orestia (trilogie) de Eschil (Aeschylos, in limba greaca), circa 525-456, inainte de Hristos; “Electra” de Sofocle (Sophokles), circa 495-405, inainte de Hristos; “Electra” de Euripide (Euripides), circa 480-406, inainte de Hristos; “Electra” de Jean Giraudoux, 1882-1944. Acesta din urma este scriitor francez, iar primii trei au fost poeti tragici greci. Primul este considerat “parintele tragediei grecesti”, iar al treilea a fost supranumit „filosof al scenei”.
Ca de fiecare data, avem si acum datoria de a lamuri termenii mai putin cunoscuti.
Una dintre cele patru ramuri ale grecilor vechi se numea ahei. Pentru Homer termenul “ahei” a constituit denumirea generala a tuturor triburilor grecesti din vremea lui, indeosebi cele care au participat, sub conducerea lui Agamemnon, la razboiul victorios si nimicitor impotriva Troiei (pe ale carei ruine se afla, acum, orasul turcesc Hissarlak de pe coasta de nord-vest a Asiei Mici, recte pe tarmul de nord-est al Marii Egee).
Grecii vechi erau numiti si danai. Poetul latin Vergiliu (Publius Vergilius Maro, 70-19, inainte de Hristos), in epopeea sa “Eneida”, II, 49, prin personajul Laocoon a exprimat sentinta devenita celebra “Timeo danaos et dona ferentes” (=Ma tem de greci si cand aduc daruri). Prin judecata aceasta prevazatoare Laocoon (preot troian al zeului Apolo) ii indemna pe concitadinii sai sa nu aiba incredere in danai (greci), care sunt vicleni, si, in consecinta sa refuze cadoul constand in urias cal de lemn, in care stateau ascunsi aheenii cei mai viteji in frunte cu siretul rege Odiseu (Ulise), dar nu va fi ascultat, si, astfel, dupa ce calul “in dar” este adus in cetate, aheenii (danaii) ies din calul de lemn, in cursul noptii urmatoare, si fac posibila, prin deschiderea portilor, intrarea triumfala a intregii armate aeheene, care prapadeste Troia. Si, pentru ca s-a opus primirii “cadoului” aheean, constand in uriasul cal de lemn (va deveni celebru prin sintagma „cal troian”, insemnand o stratagema pentru subminarea pozitiei inamicului in razboi, sau a adversarului, in timp de pace), de aceea Laocoon avea sa fie ucis impreuna cu fiii sai, prin sugrumare, de serpii trimisi de zeita Atena, care era ocrotitoarea aheenilor (in epopeea homerica Iliada).
Este necesar sa mai mentionam, intorcandu-ne la testul privitor la semnificatia denumirii “Electra” a magazinului desfiintat, ca termenii “electricitate” si “Electra” sunt oarecum paronimi, adica seamana putin in forma, insa in ceea ce priveste continutul nu poate exista nicio legatura intre ei.
Mihai Stere DERDENA
