Asa s-a numit un magazin de materiale de constructii, situat langa stadionul din comuna Poiana-Campina. S-a desfiintat in cursul anului 2009. Insa pancarta pe care este inscriptionata denumirea “Electra” a ramas lipita de gard. In fata baracii, in care functiona magazinul, la care ne referim, la circa 10-15 metri, se afla statia de microbuze, care circula pe traseul Gara-Campina-Banesti. Intr-o zi de la inceputul lunii martie din acest an, eram in statia din sensul spre Campina, 12 persoane. Pentru ca toti ne cunosteam, cineva anume, un student, a indraznit sa ne testeze cunostintele de mitologie greaca, intrebandu-ne “Ce inseamna <> ? Noua persoane raspunsera, “Electricitate”; Electra-i prescurtarea cuvantului <>”, in timp ce o persoana varstnica, nu dadu niciun raspuns.
Pe mine, banuind ca stiu raspunsul corect, ma lasa la urma. Dandu-i raspunsul “Este un personaj din mitologia greaca”, studentul ma ruga sa scriu un articol publicistic despre aceasta femeie legendara, a carei fapta oribila va inspira cativa scriitori dintre cei mai cunoscuti, atat greci cat si straini, pe care-i vom aminti in ultima parte a scrierii acesteia.
Ca sa fie mai bine inteles rolul ei de autoare morala a unei fapte abominabile este necesar sa ne referim, intai, la toata familia ei, asa cum a fost prezentata de Homer in primul sau poem epopeic, Iliada.
Principalul conducator al aheenilor in lungul razboi troian a fost regele Agamemnon.
Acesta domnea in Micene (regiune situata pe peninsula Peloponez din sudul Greciei) si, fiind frate cu regele spartan Menelau ( a carui sotie nespus de frumoasa, numita Elena, fusese rapita de Paris, fiul lui Priam, regele Troiei, ajutat de Afrodita, zeita frumusetii), ii sari numaidecat in ajutor pentru recuperarea reginei rapite, declansand nimicitorul razboi impotriva troienilor.
Sotia regelui Agamemnon se numea Clitemnestra. Impreuna, cei doi soti aveau trei copii: doua fiice (Ifigenia si Electra) si un fiu cu numele Oreste.
Religia din epoca aceea straveche era politeismul, adica oamenii credeau in numerosi zei, pe care-i adorau si le aduceau jertfe, chiar umane.
Ca sa aiba drum bun pe Marea Egee si succes deplin in razboiul impotriva Troiei, Agamemnon a vrut s-o sacrifice pe fiica sa Ifigenia.Dupa ce a fost lasata pe altar spre a fi jertfita, Ifigenia fu repede salvata de zeita Artemis, care o inlocui cu o caprioara si o duse tocmai in Taurida (asa se numea, in vechime, peninsula Crimeea de astazi, teritoriu ucrainean), unde va fi investita ca slujitoare a cultului sau.
Mihai Stere DERDENA