In timp ce listele de asteptare cu familiile care doresc sa adopte un copil se ingroasa – multe dintre ele fiind obligate sa aiba rabdare cu anii sansa – sunt si persoane care, dupa ce au primit vestea cea fericita ca pot creste un copil, se razgandesc si il readuc in centrele de plasament. Este adevarat ca, in Prahova, in cazurile de acest gen – unul inregistrat anul trecut si cel de-a doilea in acest an – copiii se aflau in perioada de incredintare legala de 90 de zile, dar ramane discutabila o asemenea decizie de a returna aceste suflete nevinovate, ca si cum ar fi o marfa de rebut.
Efortul finalizarii adoptiei, procedeu trecut prin noianul birocratiei, dar si dorinta de a deveni parinte, ar trebui sa nu permita nimanui sa-si inchipuie ca un copil este un moft pe care ti-l implinesti, si la care poti sa renunti atunci cand nu te mai intereseaza sau nu iti mai convine. Chiar daca angajatii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Prahova sustin ca fac eforturi pentru a incerca sa evite orice fel de neintelegeri, se intampla, uneori, ca aceia care doresc sa devina parinti sa nu fie inzestrati cu cea mai importanta insusire parinteasca: rabdarea. Desi oportunitatea pe care au primit-o este extrem de rara, pe birourile DGASPC fiind nu mai putin de 50 de dosare cu familiile atestate sa adopte, sunt inregistrate, din pacate, si astfel de cazuri. Reprezentantii DGASPC au sustinut ca familiile care au returnat copiii la centrele de plasament au sustinut ca nu s-au acomodat cu cei mici, in ambele cazuri fiind vorba despre copii cu varste cuprinse intre 4 si 5 ani. „Pasii de urmat in cazul unei adoptii sunt anevoiosi, iar noi facem eforturi pentru a fi siguri ca atat copiii incredintati, cat si parintii, vor fi multumiti pe viitor. Din pacate, insa, sunt si astfel de cazuri, pe care incercam sa le evitam atat cat putem si cat ne permite legea. Spunem asta pentru ca noi nu putem lua dreptul unei persoane de a fi parinte, mai ales daca aceasta indeplineste normele legale, dar pentru a infia un copil trebuie sa stie ca e nevoie de mai mult de atat, e nevoie, in primul rand, de suflet”, ne-a declarat Raluca Visan, sefa Compartimentului de Adoptii din cadrul DGASPC Prahova. Practic, dupa perioada de incredintare, dosarul de adoptie ajunge pe masa instantei de judecata, cea care decide, in ultima faza, daca adoptia este aprobata sau nu. „Chiar si dupa ce copilul este trecut pe numele noilor parinti, timp de doi ani, in fiecare trimestru, noi facem deplasari in teritoriu pentru a verifica in ce fel de conditii traiesc copiii adoptati si daca acestia s-au integrat in noile familii”, a mai completat interlocutoarea noastra. De aceea decizia unora dintre aceia care s-au vrut a fi parinti de a retrimite in centrele de plasament niste copii nevinovati, ca pe niste marfuri, nu poate fi catalogata drept un gest responsabil.
Marius GHEORGHE
