Instalat la conducerea FMI in toamna anului 2007, francezul Dominique Strauss-Khan, 60 de ani, vine la Bucuresti la sfarsitul lunii pentru a da un impuls autoritatilor sa continue reformele la care s-au angajat prin acordul stand-by incheiat in urma cu aproape un an.
Bucurestiul a incasat aproape doua treimi din banii negociati cu FMI, insa reformele avanseaza foarte greu, astfel ca presedintele Traian Basescu a invocat, recent, riscul contractarii unui nou imprumut la sfarsitul anului pentru acoperirea facturii sociale, conform sursei citate. Dintre tarile din regiune membre ale UE, doar Ungaria, Romania si Polonia au apelat la o forma de sprijin din partea FMI pentru a traversa criza, insa, in prezent, doar autoritatile romane continua sa imprumute bani de la Washington.
Ungaria se finanteaza de pe piata, desi FMI a anuntat luna trecuta ca ii pune la dispozitie 1,6 mld. euro din imprumutul aranjat in 2008, in conditiile in care guvernul de la Budapesta a indeplinit masurile convenite de reducere a vulnerabilitatilor economice ale tarii. La randul sau, Bulgaria nu a mai imprumutat bani de la FMI din 2007 si s-a limitat la consultari cu expertii Fondului, care, in general, au apreciat orientarile de politica fiscala ale guvernului de la Sofia, insa au recomandat reforme structurale. Bucurestiul a fost inclus, de putine ori, in itinerariul sefilor de mari institutii financiare internationale.
Datorita investitiilor de peste 4 mld. euro pe care BERD le-a facut in Romania, sefii acestei institutii au venit cel mai des la Bucuresti. Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a venit o singura data la BNR, in toamna lui 2004.
Dintre marile grupuri bancare internationale, au venit la Bucuresti, in ultimii ani, sefii ING, Société Générale, Uni Credit sau La Caixa.
