Persoanele care merg la biserica beau si fumeaza mai putin, comparativ cu celelalte persoane care prefera sa isi petreaca altfel diminetile de duminica, acest fenomen nedatorandu-se mersului la biserica, ci propriilor gene, potrivit unui studiu american publicat in American Journal of Psychiatry.
Un studiu american efectuat pe un esantion de aproape 1.800 de frati gemeni a relevat faptul ca, in adolescenta, legatura dintre mersul la biserica si consumul redus de tutun si de alcool, pare sa se datoreze in special unui mediu “partajat”, acesti factori influentandu-i pe ambii frati din fiecare pereche de gemeni.
Adolescentii care merg cu regularitate la biserica par sa fie mai dispusi sa respecte dorintele parintilor lor si sa adopte un comportament corespunzator cu asteptarile comunitatilor in care traiesc.
Odata ajunsi la varsta adulta, insa, acesti factori de mediu incep sa paleasca, potrivit cercetatorilor americani. Locul lor este preluat de gene, care controleaza legatura dintre mersul la biserica si consumul de alcool si tutun. In acest caz, genele incep sa se manifeste prin influenta pe care o au asupra temperamentului natural al unei persoane.
Multi dintre adultii care continua sa mearga cu regularitate la biserica continua sa isi limiteze si consumul de alcool si evita sa se apuce de fumat.
Studiul a fost coordonat de Kenneth Kendler, cercetator la Commonwealth University School of Medicine din Richmond, din statul american Virginia.
La acest studiu au participat 469 de perechi de gemeni monozigoti (identici) si 287 de perechi de gemeni dizigoti, fiecare dintre ei fiind intervievati la fiecare sase ani. Gemenii au fost intrebati despre frecventa cu care merg la biserica, despre consumul lor zilnic de alcool si nicotina, dar si despre o serie de obiceiuri din timpul adolescentei.
Studii precum acesta le permit cercetatorilor sa separe efectele genelor de influenta unor factori de mediu partajat, precum educatia primita acasa si invataturile familiale, dar si de alti factori nepartajati, precum prietenia, pe baza unui comportament dat.
Gemenii monozigoti impartasesc toate genele, insa cei dizigoti impart, in medie, doar jumatate dintre genele lor. Daca genele, de exemplu, au o influenta mai puternica asupra unui anumit tip de comportament decat influenta exercitata de un mediu partajat, gemenii monozigoti vor avea comportamente mult mai asemanatoare decat gemenii dizigoti.
Echipa coordonata de Kenneth Kendler a descoperit ca, in ceea ce priveste legatura dintre mersul la biserica si dependenta de anumite substante, rolul avut de mediul inconjurator s-a schimbat de-a lungul anilor. In momentul in care gemenii au ajuns la varsta adulta, mediul partajat nu a mai avut aproape nicio influenta asupra comportamentului acestora.
In schimb, genele au explicat perfect aceasta asociere, ca si anumiti factori de influenta generati de mediul nepartajat.
La varsta adulta, relatiile personale ale gemenilor, cu prietenii si cu partenerii lor de viata, devin mult mai importante pentru ei decat influentele mediului familial partajat, care detin un rol cheie in adolescenta.
