* Interviu cu Vasilescu Adrian, consilier al guvernatorului BNR
Criza, disponibilizari, saracie, inflatie, evaziune, reducerea punctului de pensie. Iata cateva dintre cuvintele des folosite de romani, de circa un an incoace, in diverse ipostaze: in fata ghiseului bancar sau a unei case de pensii, la scoala, coafor sau frizerie, la piata ori in autobuz. Tocmai pentru a afla, probabil, si opinia autoritatilor locale legata de tristele vremuri pe care le traim, conducerea Bancii Nationale a Romaniei a organizat, recent, la Ploiesti, dezbaterea cu tema:”Rolul Bancilor si al cercurilor de afaceri in efortul de iesire din criza”, subiect despre care am scris la timpul cuvenit. Printre personalitatile prezente la acest important eveniment s-a numarat si Adrian Vasilescu (in foto), consilier al guvernatorului BNR, care a avut amabilitatea sa ne raspunda la cateva intrebari:
– Pentru a iesi din criza, specialistii afirma ca importante sunt patru politici, care se interconditioneaza: politica monetara, fiscala, salariala si cea de restructurare. Care este rolul BNR, in acest context ?
– Acest rol este activ in mai multe directii, iar una dintre ele este aceea de a asigura sistemului bancar o lichiditate adecvata. Este cunoscut faptul ca, in prezent, creditarea e incetinita, nu stagnata, cum aud adeseori. Creditarea functioneaza: sunt banci care dau credite, in mod normal, dar avem si foarte multe banci care nu ofera credite deloc. Dar, in privinta politicii de creditare, BNR are doar rol de impulsionare. Cu alte cuvinte, nu poate nici sa dea dispozitie bancilor, nici sa le controleze si sa le intrebe de ce nu dau credite.
– Cum le puteti impulsiona pe acestea din urma ?
– In primul rand – si acesta-i lucrul cel mai important – le-am asigurat lichiditatea necesara. Dar continui sa spun ca noi, romanii, ne repliem inca destul de greu, dupa ce criza, care a venit in toamna lui 2008, a topit fluxul de bani existent, atunci, in piata. Ce a fost inainte de criza, mai ales in materie de finantare si de fluxuri de bani, nu va mai fi in viitorul previzibil. Practic, aceasta criza a schimbat lumea si ne obliga sa alegem un alt stil de viata. Caci stilul de viata numit „bunastare pe datorie” – care a functionat pana in 2007-2008 in toata lumea, si la care ne-am racordat si noi, din pacate – nu mai este posibil. Occidentul a descoperit acest sistem prin 1980 si l-a practicat pana-n 2008. Romania l-a descoperit doar teoretic, dar nu s-a putut racorda la acest sistem decat prin 2003-2004. Si, atunci, spunem asa: in timp ce Occidentul a profitat 28 de ani de acest sistem- care a adus bani multi, case frumoase, masini luxoase – deci a asigurat „bunastare pe datorie” – romanii, din pacate, au beneficiat de acest sistem doar cativa ani. Revenind la creditare, nu vom mai vedea niciodata, in viitorul previzibil, o situatie precum cea din reclama tv, care suna cam asa: „Vreti sa va luati o casa, uitati de bani ! Vedeti cine este constructorul, daca vecinii sunt oameni cumsecade, caci de bani ne ocupam noi !”. Deci pana aici se ajunsese ! Dupa care s-au stins luminile, s-a intrerupt filmul. Acum, punem in scena un alt film, bazat pe ralansarea creditarii, dar pe alte baze…
– Vreti sa detaliati putin acest scenariu?
– BNR pleaca de la urmatoarea idee: bancile invoca faptul ca nu sunt cereri de creditare, iar populatia si companiile – ca nu mai vor credite. In realitate, si companiile, si cetatenii vor credite, numai ca acestea sunt foarte scumpe. Ca atare, incepand de anul trecut, BNR a redus, succesiv, dobanda de politica monetara, dand un impuls categoric pentru ieftinirea creditarii. Astazi, dobanda de politica monetara este de 7 la suta, asa ca bancile n-au de ce sa mai practice, prea mult timp, dobanzi pasive de 12, 13 si chiar 14 la suta, fiind obligate sa le coboare sub 9 la suta. Desi populatia se afla pe cel mai mare orizont de asteptare, BNR considera ca relansarea creditarii trebuie inceputa cu societatile comerciale. Si va spun si de ce. Daca bancile dau bani companiilor, acestea vor putea sa inmulteasca locurile de munca, sa dea salarii mai mari, deci va fi relansat consumul, reluandu-se circuitul economic.
– La un moment dat, deficitul de cont curent crescuse periculos de mult, pana la 14 la suta din PIB, pentru ca, in prezent, sa coboare la 4,4 la suta, ceea ce e foarte bine. Din pacate, aceasta ajustare puternica nu s-a produs printr-o reforma binevenita a societatii romanesti – precum in alte tari – ci ca un efect al crizei. Sunteti de acord ca aceasta nota de plata a fost achitata, in exclusivitate, de catre firmele private?
– Desigur, caci sistemul bugetar a fost intr-un golf linistit, in conditiile in care bancile avand bani au dat credite, sistematic, Ministerului Finantelor, pentru acoperirea deficitului bugetar si, in primul rand, sa achite pensiile si salariile. Astfel, acest minister a contribuit si el, din pacate, la recesiunea pe care am suportat-o, in 2009. Caci arieratele din economie (n.n. – datoriile „istorice”) nu le-a facut altcineva decat acest minister, care nu a achitat notele de plata catre firmele private, iar asta le-a mai dat un branci! Necazuri au, din cauza crizei, si mari categorii ale populatiei, care nu reusesc sa-si achite ratele la credite, in conditiile in care aceste imprumuturi sunt acoperite cu casa. Ca urmare, s-ar putea sa vedem si oameni dati afara din casele lor!
– La finalul dialogului nostru, domnule Vasilescu, v-as intreba: credeti ca vom iesi, din criza, la sfarsitul acestui an?
– Eu nu-mi pot permite sa fac prognoze, in aceasta privinta si, de altfel, nici nu sunt foarte multe date care sa ne ajute pentru o prognoza exacta. Dar ce va pot spune este faptul ca ar trebui sa vedem cate dintre falimentele inregistrate in Romania au fost determinate, in mod obiectiv, de criza si cate de deciziile subiective. Pentru ca avem informatii ca pe foarte multi intreprinzatori criza „i-a stimulat” sa nu-si mai plateasca darile la banci, sa le ameninte ca daca nu le acorda nu stiu ce facilitati ei vor intra in insolventa, iar bancile nu-si vor mai recupera banii. De asemenea, unele firme isi trec o parte dintre active la alte societati nou infiintate, fac datorii in contul acestora din urma, iar aceasta suveica a datoriilor este foarte periculoasa si contribuie la intretinerea climatului de neincredere care blocheaza bancile. Orice calcul economic arata ca o criza poate fi dusa pe picioare pana cand cad bancile, iar dupa aceea, criza nu mai poate fi dusa decat la pat. Ei bine, criza noastra e dusa pe picioare, pentru ca nicio banca nu a cazut. Si, daca nu ma taxati prea aspru, as avea curajul sa spun ca nu a cazut datorita politicii monetare a BNR.
Interviu realizat de Dumitru CONSTANTIN
