Marea schimbare a regimului politic din 1989 a transformat treptat Romania intr-un imens santier. Dupa Bucuresti, in Prahova s-a construit cel mai mult, cu predilectie pe Valea Prahovei si pe cea a Teleajenului. Fiecare proprietar a venit aici cu o alta viziune sau, mai bine spus, fiecare a construit oriunde, oricum si orice a vrut. Cladiri cat mai agresive si mai aproape de cer, cu un colorit strident, imitand si adunand elemente arhitectonice intr-un amalgam de nedescris, pentru care, daca a fost nevoie, s-au facut si defrisari sau s-a incalcat legea. Haosul urbanistic a fost stopat doar de criza economica… Probabil, insa, ca s-ar putea pune punct cu adevarat doar daca ar exista o legislatie potrivita si specialisti pe masura.
,,Deficientele din acest domeniu se pot reglementa doar prin Planurile Urbanistice Generale, de altfel, in prezent se lucreaza la ele, pentru ca o data la zece ani acestea trebuiesc refacute. In plus, ar fi bine ca personalul din primariile de comuna sa vina la instruire, sa se perfectioneze pentru ca, mai apoi, sa poata realiza o buna raportare la ceea ce se intampla pe teren’’, ne-a explicat Luminita Iatan, arhitect sef la Directia Amenajarea Teritoriului Urbanism si Gestiunea Localitatilor, in cadrul Consiliului Judetean Prahova.
,,Exista proiecte interesante, dar care nu se incadreaza deloc locului, iar altele se potrivesc dar nu sunt functionale, avand de pilda, probleme la rezistenta sau instalatii, nedispunand de parcari ori de spatii pentru interventia masinilor de pompieri, salvare. Proiectele se fac in graba, ca sa iasa banii. De multe ori, ne mai sesizeaza asupra neregulilor chiar arhitectii din anumite zone ale judetului’’, ne-a mai precizat Luminita Iatan.
,,Exista, intr-adevar, o discrepanta mare intre stilurile arhitecturale, o combinatie nefericita intre nou si vechi sau traditional. Pe de o parte, in zonele respective vin sa-si construiasca locuinte oameni care nu au nicio legatura cu locul respectiv, nu sunt locuitori ai zonei si nici nu lucreaza in agricultura. Acestia isi construiesc case de vacanta sau de tranzitie’’, ne-a spus arhitectul Alexandru Mircea, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania – filiala Prahova. ,,Principalele motive pentru care s-a creat acest haos sunt vidul legislativ si lipsa arhitectilor din primariile de comune si sate. Legea 10/1995 privind calitatea in constructii nu impune, pentru cei care construiesc in mediul rural, sa aiba si proiect tehnic. Concluzia e ca apar tot felul de improvizatii si de probleme la rezistenta, sau vreun etaj in plus’’, ne-a mai lamurit presedintele OAR Prahova.
In Planul Urbanistic General, pentru mediul rural se prevede ca nu ai voie sa construiesti pe o suprafata care sa depaseasca mai mult de 30% din terenul pe care il detii, iar ca nivel de inaltime sunt admise case cu parter, etaj si mansarda. ,,Ar trebui, insa, ca in fiecare localitate sa existe hotarari locale de consiliu, prin care sa se reglementeze toate detaliile constructiilor, incepand de la materiale, tipul acoperisului, formele ferestrelor, culorile. Acestea nu pot fi realizate deoarece in functia de arhitect sef sunt oameni care nu au nicio pregatire in urbanism. Culmea, nici la Inspectia de Stat in Constructii, institutie care efectueaza controale, nu au niciun arhitect angajat pentru asta’’, ne-a mai spus interlocutorul nostru.
La nivelul judetului, doar in Busteni exista o astfel de hotarare locala, incalcata si ea pe alocuri. De pilda, culoarea portocalie la case e interzisa in acest oras de pe Valea Prahovei si totusi exista case vopsite astfel.
Probabil ca haosul cel mai mare este la Sinaia, unde s-au facut defrisari masive si s-au ridicat case in zonele unde se adunau torentii, motiv pentru care acum sunt alunecari de teren si inundatii.
,,Arhitectii au si ei partea lor de vina. Exista arhitecti care nu au putere de convingere, care raspund solicitarii clientului fara sa comenteze si sunt cei mai putini aceia care isi fac corect meseria si merg pana la a refuza un client, decat sa-si puna semnatura pe orice proiect’’, a conchis presedintele OAR.
Casele traditionale – pe cale de disparitie
Un bun exemplu pentru noi ar trebui sa fie Austria, atat din punct de vedere al stilului, cat si pentru materialele naturale folosite – piatra, lemn, tigla.
Tamplaria ideala e din lemn, dar pentru rezistenta in timp e buna si cea din lemn stratificat. Cea din PVC izoleaza termic etans, asa incat nu se poate realiza o circulatie a aerului intre exterior si interior, iar daca nu se aeriseste bine, vaporii adunati pot duce la aparitia mucegaiului. Mai nou, exista niste supape care ajuta la ventilarea naturala, bune mai ales cand nu locuiesti permanent intr-o casa. Polistirenul cu care se izoleaza casa are aceeasi problema ca si geamurile, nu permite o respiratie a cladirii, iar in plus este foarte sensibil la foc, desi nu intretine arderea. Solutia cea mai buna este vata minerala.
Un studiu la nivel national, din anii ‘80, referitor la stilul caselor traditionale pe zone arata ca, in Prahova, erau case mici, cu pridvor de lemn, vopsite in alb, cu acoperis din sindrila, iar peretii erau facuti din piatra, lut, paianta. ,,Astfel de case mai exista, dar nu sunt intretinute.
La Comarnic doar doua case vechi am vazut sa fie reconditionate. Si daca ai vrea sa construiesti dupa tehnicile vechi nu mai poti pentru ca nu mai exista oameni priceputi – toti apeleaza la tehnologia noua’’, a concluzionat arhitectul Alexandru Mircea.
Cristina DOBRE
