* Interviu cu Michel Trouquet, profesor la Universitatea “Blaise Pascal”
din Clermont-Ferrand, la catedra de Inginerie a Materialelor
– Domnule profesor, care este, in prezent, salariul unui cadru didactic din Franta ?
– Salariul unui profesor universitar variaza intre 1.500 de euro si 5000 de euro. La liceu, remuneratiile sunt mai mici, acestea pornind de la 1.200 de euro si ajungand pana la 2.500 de euro. La scoala primara, sumele se incadreaza intre 1.200 si 2000 de euro. Daca un profesor vine dintr-o alta localitate sa predea la Paris, de exemplu, el primeste si 1000 de euro pentru cazare.
– In Romania, salariile profesorilor din invatamantul preuniversitar s-au diminuat si acest lucru a creat tensiuni in randul dascalilor. S-a intamplat acest lucru si in Franta, pe fondul crizei economice ?
– Nu, salariile personalului din invatamant nu s-au diminuat, deoarece este campanie electorala pentru alegeri la nivelul regiunilor. Dar este foarte probabil ca, dupa aceasta perioada, sa fie reduse salariile. O mare problema la noi este, in prezent, cea legata de pensie, deoarece se doreste marirea varstei de pensionare.
– Care credeti ca ar fi solutia pentru ca masurile luate de autoritatile franceze pentru depasirea crizei sa nu afecteze educatia ?
– Se pot face economii in domeniul militar, de pilda. In Franta, cheltuielile in acest domeniu le egaleaza pe cele din domeniul militar. Se poate face economie in organizarea politico-administrativa, deoarece exista sase niveluri de organizare: comune, comunitati de comune, departamente, regiuni, statul, organizarea la nivel european. O solutie ar fi reducerea salariile inaltilor functionari publici, care au venituri foarte mari. Chiar presedintele Nicolas Sarkozy si-a marit, la inceputul mandatului, salariul, la fel au facut si deputatii, iar in aceste conditii, noua ni se spune sa strangem cureaua. In Islanda, de exemplu, a existat o criza financiara foarte puternica si primul ministru si-a redus salariul foarte mult, lasandu-l la nivelul care sa ii permita sa traiasca. Consider ca trebuie sa functioneze o lege morala in politica, dar, acum, alesii fac politica pentru a-si umple buzunarele.
– Care este sistemul de admitere in universitatile franceze ?
– Exista doua sisteme de admitere: unul inchis si unul deschis. Exista scolile superioare si alte institutii de invatamant superior care fac o selectie, pe baza unui concurs, si universitatile unde se fac inscrieri doar pe baza bacalaureatului. Multi dintre tinerii care nu vor sa sustina examene se duc la facultatile de litere, deoarece facultatile de stiinte sunt mai dificile. S-a ajuns, astfel, ca in primul an la o facultate de psihologie sa existe 1000 de studenti ! Or, in opinia mea, ar trebui sa se organizeze un concurs si la facultatile de litere.
– Romanii gasesc greu locuri de munca, in momentul de fata, in aceasta situatie regasindu-se si multi tineri care abia au terminat facultatea. Care este situatia din Franta din acest punct de vedere ?
– Exista somaj, iar in situatia de a nu avea loc de munca se afla si persoane care au masterate. Prin noua lege data pentru universitati, acestea sunt obligate sa urmareasca fostii studenti dupa absolvire, pentru ca bugetul lor sa fie stabilit si in functie de cum au fost angajati studentii. De altfel, si prin legea finantelor, se doreste ca fiecare serviciu de stat sa fie evaluat pe criterii de performanta. Este adevarat, insa, ca universitatile nu creeaza locuri de munca, ci economia face acest lucru. In ceea ce priveste facultatea unde predau eu, studentii nu au probleme privind gasirea unui loc de munca, dar daca cer intreprinderilor sa imi spuna de cati specialisti vor avea nevoie in urmatorii zece ani si de ce meserii va fi nevoie in viitor nu vor putea spune, din cauza fluctuatiilor din economie. In concluzie, in universitatii, studentii trebuie sa obtina competente pe care sa le poata vinde pe piata muncii, iar pregatirea lor sa le permita sa se adapteze pe piata muncii.
Ana-Maria MAXIM

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR