“Ploiestii dinspre Caragiale” – sub semnul dorintei inaltarii unui monument al lui Caragiale la Ploiesti

Ieri, Camera de Comert si Industrie Prahova a fost gazda unei manifestari culturale de exceptie: lansarea cartii “Ploiestii dinspre Caragiale”, aparuta sub semnatura profesorului Ieronim Tataru (in foto medalion). Evenimentul a fost organizat de catre Societatea Culturala “Ploiesti – Mileniul III”, in cadrul unor manifestari, de altfel constante, pentru promovarea actului cultural. De altfel, este de apreciat efortul presedintelui societatii culturale amintite – ing. Constantin Trestioreanu – pentru un asemenea demers, dar si pentru faptul ca reuseste sa stranga, pret de cateva ore, asa cum s-a intamplat si ieri, la Ploiesti, personalitati ale urbei care pun inca pret pe valorile culturale nationale, invitati speciali fiind toti primarii municipiului din ultimele doua decenii si jumatate.
Cartea “Ploiestii dinspre Caragiale” nu a fost lansata intamplator pe data de 1 februarie. Chiar autorul, Ieronim Tataru, a tinut sa mentioneze: “Astazi (n.n. – ieri), 1 februarie 2010, sunt exact 158 de ani de la nasterea lui Ion Luca Caragiale. Spun asta deoarece tin seama de singurul document autentic – si anume actul de botez – pe care, de altfel, l-am reprodus si in carte. Prin urmare, volumul este lansat intr-o zi aniversara pentru a se aduce elogiu celei mai de seama personalitati literare pe care Ploiestiul a dat-o literaturii universale – Ion Luca Caragiale“.
Despre carte si autor au rostit alocutiuni, in fata unei asistente numeroase, profesorii Gheorghe Marinica – persoana care a vegheat aparitia cartii de la manuscris pana la forma finala, Nicolae Dumitrescu si Constantin Enciu, cu totii sustinand ca, in fapt, prin lansarea cartii de ieri, “Ieronim Tataru l-a adus acasa pe Caragiale.” Si chiar asa a si fost, insusi autorul mentionand in discursul sau : “Atunci cand spunem Caragiale, spunem Ploiesti, si atunci cand spunem Ploiesti – spunem Caragiale: una dintre cele mai de seama personalitati ale literaturii nationale si universale”. Si spunand acest lucru, Ieronim Tataru a tinut sa mentioneze ca ar fi necesar ca la Ploiesti sa fie organizate evenimente care sa poarte amprenta marelui Caragiale, cum ar fi: “Festivalul national I.L. Caragiale” – pentru a marca ce inseamna personalitatea lui Caragiale pentru orasul Ploiesti; un festival-concurs de teatru – pentru a fi puse in scena toate piesele de teatru pe care le-a scris; un Centru cultural “Caragiale”; o “Societate stiintifica“ a carei menire sa fie studierea operei scriitorului. Dar, nu in ultimul rand, autorul este de parere ca Ploiestiului ii lipseste cel mai mult si cel mai mult un monument al lui Caragiale – opera care sa tina cont de proiectele facute, intre anii 1936 – 1937, chiar de celebrul sculptor Constantin Brancusi. Poate si de aceea, asa cum este trecut si in volum, autorul a tinut sa dedice aceasta carte “tuturor acelora care vor sa sustina, moral si material, inaltarea , in Ploiesti, a unui Monument Caragiale, asa cum l-a dorit Brancusi”. In acest context, presedintele Societatii Culturale “Ploiesti – Mileniul III”, ing. Constantin Trestioreanu, a tinut sa declare, la finalul manifestarii, ca urmeaza sa se constituie o fundatie al carei scop va fi tocmai realizarea monumentului Caragiale. Nu in ultimul rand, acesta a mai tinut sa traga un semnal de alarma in ceea ce priveste disparitia monumentului istoric din centrul Ploiestiului – Casa lui Ilie Lumanararu, imobilul in care a locuit o perioada si celebrul Caragiale, si care, din pacate, acum este doar o amintire, ilustrata intr-un tablou expus la evenimente culturale de catre presedintele societatii culturale amintite.
Nicoleta DUMITRESCU