Pe langa alte facilitati, numerosi administratori de societati comerciale cu capital de stat sau privat le acordau, pana anul trecut, propriilor angajati, si o alocatie individuala de hrana, sub forma tichetelor de masa sau a tichetelor cadou. Valoarea acestora era suportata, integral, pe costuri de catre angajator. Potrivit legii, tichetele erau acordate in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale – pentru unitatile din sectorul bugetar – respectiv, in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate – in cazul celorlalte categorii de angajatori. Prin urmare, in functie de bugetul disponibil al institutiei sau al societatii comerciale respective, dar si de prevederile din Contractul Colectiv de Munca, unii angajati primeau fie doar cateva bonuri de masa, fie numarul acestora era egal cu numarul zilelor lucratoare dintr-o luna. Precum se stie, valoarea nominala a tichetului de masa se indexeaza semestrial cu indicele preturilor de consum, inregistrat la marfurile alimentare, comunicat de Institutul National de Statistica. Spre exemplu, in decembrie 2009, aceasta valoare nominala ajunsese la 8,72 de lei.
In 2010, vestile sunt si mai triste
Din datele specialistilor rezulta ca in cursul anului precedent – mai exact, pana in luna octombrie, si vom vedea de ce – au beneficiat, la nivelul intregii tari, de bonuri de masa aproximativ 3,8 milioane de salariati, provenind din aproape 80.000 de firme sau institutii. Insa, odata ce criza economico-financiara a inceput sa-si arate tot mai tare coltii (adica de prin octombrie 2009), pentru a-si reduce costurile suplimentare cu forta de munca, in paralel cu trecerea la disponibilizari colective, aproximativ 7.000 de institutii bugetare sau societati comerciale cu capital de stat ori privat s-au vazut obligate sa renunte si la acordarea tichetelor de masa. Aceasta decizie a reprezentat, fireste, o grea lovitura pentru toti beneficiarii, dar mai cu seama pentru cei cu salarii scazute, sub media pe economie. Spre exemplu, potrivit precizarilor presedintelui Sindicatului „Scoala Prahovei”, Gheorghe Giurumescu, aproximativ 4.000 de cadre didactice membre ale acestui sindicat nu mai primesc un astfel de beneficiu extra-salarial. ” Conform legii, angajatii din invatamant ar fi trebuit sa beneficieze de tichete-cadou, in valoare de cate 5 milioane de lei vechi, pentru fiecare dintre cele sapte evenimente (sarbatori) stabilite de-a lungul unui an ( Paste, Craciun, 8 Martie, Ziua Republicii etc). Dar nicio unitate de invatamant din judet nu a acordat tichete-cadou cu prilejul tuturor celor sapte evenimente, deci 35 de milioane de lei vechi/an, dupa cum, in loc de 5 milioane lei vechi, unele au dat doar cate 1 – 1,5 milioane de lei vechi de eveniment. Ca sa nu mai amintesc despre faptul ca sunt peste 60 de comune in care cadrele didactice care predau in scoli nici nu stiu ce sunt acelea tichete cadou, pentru ca nu li s-au acordat niciodata de catre consiliile locale respective, care au invocat lipsa fondurilor aferente. Din ianuarie 2010 insa, acordarea acestor tichete-cadou a fost sistata complet.”. La randu-i, liderul CNSLR „Fratia”- Filiala Prahova, Gheorghe Neaga, afirma ca nu doar angajatii din invatamant au fost afectati la buzunar de o astfel de masura, ci si cei din alte sectoare, cum ar fi Sanatatea. „Deoarece, din cauza crizei, nu a mai reusit sa se incadreze in bugetul de venituri si cheltuieli, conducerea Spitalului de Urgenta Ploiesti, spre exemplu, a stopat, de cateva luni, acordarea tichetelor de masa pentru angajatii sai. In schimb, Spitalul din Baicoi, de pilda, a continuat sa acorde astfel de tichete, dupa cum exista si spitale ai caror angajati n-au primit niciodata asa ceva, precum Spitalul Municipal Campina”, a adaugat interlocutorul nostru.
Pentru anul acesta, intrucat economia Romaniei nu da semne ca ar fi iesit din criza, cel putin in primul semestru, specialistii estimeaza ca numarul companiilor sau al institutiilor care au renuntat sau vor renunta la acordarea tichetelor de masa va creste cu cel putin 10 la suta. Iar acest lucru va avea un serios impact nu doar asupra angajatilor, ci si asupra retailerilor din sectorul alimentar, caci majoritatea bonurilor de masa erau folosite pentru procurarea alimentelor necesare traiului zilnic.
C. DUMITRU
