De multa vreme, autoritatile romane sunt avertizate de oficialii de la Bruxelles ca nu trateaza cu destula seriozitate problema protectiei mediului inconjurator. Chiar daca, in urma inchiderii a numeroase fabrici si uzine, nivelul de poluare a atmosferei a scazut, au fost accesate, din lipsa de proiecte intocmite, putine fonduri europene puse la dispozitie pentru ecologizarea unor zone poluatoare. De curand, municipalitatea campineana a dat unda verde infiintarii unitatii de implementare a unui proiect de ecologizare a batalelor cu reziduuri petroliere de langa Lacul Pestelui, proiect care se va putea realiza daca va deveni eligibil si finantat cu banii UE. Este vorba despre cea mai poluata zona a orasului, gudroanele acide depozitate aici fiind produse, in trecutul indepartat, de catre Rafinaria “Steaua Romana”. Si Lacul Pestelui este, de multe decenii, acoperit cu un strat de mal petrolier, dar in acest proiect nu intra si ecologizarea lacului, ci numai a batalelor din jurul sau, in suprafata de circa 8000 m.p. Infiintarea unitatii de implementare a proiectului (UIP) este o prima etapa obligatorie pentru obtinerea de fonduri europene nerambursabile. Grantul acordat proiectului de investitii este de 98%, autoritatea locala urmand sa asigure cofinantarea de 2% din totalul cheltuielilor eligibile, la care se adauga eventuale cheltuieli neeligibile. Conform studiului de fezabilitate, valoarea totala estimata a lucrarilor va fi de aproape cinci milioane de euro. UIP este compusa din trei consilieri cu atributii tehnice, financiare si de achizitii publice, un asistent manager si un manager de proiect, majoritatea provenind din cadrul Compartimentului de programe europene al Primariei Campina. Fiind vorba despre o poluare ce dateaza de aproape o suta de ani, amplasamentul a fost selectat in cadrul unui program operational de mediu pentru reabilitarea siturilor poluate istoric. Desi, de-a lungul vremurilor – dar in special in ultimii 20 de ani – zona respectiva a fost cercetata de multe echipe de specialisti straini (germani, japonezi s.a.), care au exprimat opinii diverse in legatura cu gasirea unei solutii de distrugere a gudroanelor, niciun demers nu a fost finalizat, din lipsa fondurilor financiare necesare. Pentru distrugerea si valorificarea deseurilor petroliere, tehnologiile nu sunt bine definite nici pe plan mondial. Ele sunt foarte scumpe si foarte dificil de aplicat, necesitand tot felul de adaptari, caci caracteristicile deseurilor nu sunt aceleasi oriunde in lume. Daca municipalitatea va reusi materializarea acestui proiect ce face parte dintr-un vast program PHARE (la realizarea caruia, prin intocmirea documentatiilor tehnice si a altor analize, isi vor aduce contributia multe institutii specializate de prestigiu), Campina va putea scapa, intr-un viitor nu prea indepartat, de o poluare istorica pe care multi localnici nu o mai vedeau niciodata inlaturata.
Adrian BRAD