Dacă tot este vremea iniţiativelor în justiţie, un parlamentar din Comisia juridică a Senatului a propus desfiinţarea atribuţiilor actualei Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi preluarea competenţelor acesteia de către curţile de apel.
Ar avea astfel loc o “modificare a sistemului electiv la vârful justiţiei”, în sensul că “la ÎCCJ să funcţioneze un număr de 9 magistraţi, desemnaţi de către preşedintele ţării, iar Curţile de Apel să devină instanţe supreme la nivelul regiunilor pe care le reprezintă”. Adică, actuala Curte de Apel Ploieşti ar urma să fie o mai mică… Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, care să deservească justiţiabilii de pe raza a trei judeţe – Prahova, Dâmboviţa şi Buzău, iar magistraţii acesteia să fie aleşi de către Adunarea generală a instanţei.
Care ar mai fi rolul actualei ÎCCJ ? Unificarea practicii judiciare.
Punerea în practică a acestei idei ar însemna, în opinia iniţiatorului, “un pas mai rapid şi mai hotărât“ în ceea ce priveşte eficienţa actului de justiţie. Pe de o parte. Pe de alta, odată cu intrarea în vigoare a celor două coduri – Civil şi Penal – s-ar îngreuna şi chiar bloca activitatea de uniformizare a practicii judiciare, dat fiind numărul mare de hotărâri diferite pronunţate de către instanţele din ţară, iar Înalta Curte “va fi asaltată cu mii de cazuri şi nu va fi în stare să le rezolve”.
Desigur, idei gen: înfiinţarea secţiilor de insolvenţă după principiul curţilor de apel, la fiecare tribunal, sau trecerea bugetului de la Ministerul Justiţiei la ÎCCJ, sau răspunderea materială a judecătorilor pentru “rea-credinţă” sau “gravă neglijenţă” au tot fost. Şi, la nivel de timpul trecut au rămas, cât timp doar s-a făcut discuţie despre acestea, dar nimic concret. Sau, ceea ce este şi mai interesant, au rămas la stadiul discuţiilor pe forum şi atât, de parcă ar fi cenaclu legislativ…
A.POSTOLACHE
