La finele anului recent încheiat, în principal din cauza contextului economic deloc favorabil, România a înregistrat aproape 710.000 de şomeri cu acte în regulă (căci nimeni nu ştie exact câţi sunt neevidenţiaţi în scripte), nivel nemaiatins din urmă cu opt ani. Şi mai trist este faptul că, aşa cum am mai scris, Prahova figurează între judeţele cele mai afectate de criză, înregistrând nu mai puţin de 28.321 de persoane care au rămas, momentan, fără un mijloc sigur de trai. Legat de acest subiect, evidenţele Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, în perioada care a trecut din 1991 încoace, anul cel mai afectat din punctul de vedere al disponibilizărilor de personal a fost 1994, când şi-au pierdut slujbele 1.223.925 de români. Crescând numărul celor rămaşi fără un loc de muncă, pe cale de consecinţă a crescut, în aceeaşi măsură, şi presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale. Spre exemplu, în noiembrie 2009, numărul beneficiarilor indemnizaţiei de şomaj era de circa 3,5 ori mai mare decât în perioada similară a anului 2008. Cât priveşte rata şomajului la nivel naţional, recordul de 13,4 la sută, consemnat în luna februarie 2002, a fost, din nefericire, doborât, în decembrie 2009, de către două judeţe: Mehedinţi şi Vaslui, unde rata şomajului a fost de 14,1 şi, respectiv, 14 la sută. Iar după cum evoluează economia, mai mult ca sigur că, la finele lunii în curs, celor două judeţe li se vor adăuga şi altele.
În Strategia de la Lisabona, semnată de toate statele membre ale Uniunii Europene, se arată, între altele, că nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 de ani) trebuie să atingă, în anul acesta, procentul de 70 la sută în toate ţările comunitare. Din păcate, România nu va putea atinge o asemenea ţintă, estimează specialiştii, avându-se în vedere faptul că, la finele trimestrului III din 2009, de pildă, rata de ocupare a fost de doar 60,4 la sută, iar concentraţia economică din ultimul trimestru al anului trecut fiind una şi mai pronunţată nu se întrevăd deloc şanse pentru recuperarea acelei diferenţe. Acest lucru este reliefat, de altfel, şi de concluziile Institutului Naţional de Statistică, în sensul că în al treilea trimestru al anului 2009, populaţia activă a României era de 10.226.000 de persoane, din care, doar 9.527.000 de persoane figurau ca fiind ocupate. Acest fapt a făcut ca “raportul de dependenţă economică (respectiv numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 de persoane ocupate) să fie de 1.254 la mie, procent şi mai ridicat în cazul persoanelor de sex feminin (1.579 la mie)”.
Sigur, spre finalul anului anterior, probabil fiecare dintre noi spera ca în 2010 efectele crizei să dispară şi, cel puţin din trimestrul al doilea, să apară primele semne ale redresării economice. Însă, din păcate, este foarte puţin probabil ca lucrurile să evolueze astfel ci, dimpotrivă, numărul şomerilor va continua să crească. O recunoaşte chiar Ministrul Muncii, Mihai Şeitan: ”După evaluări grosso modo, sunt în jur de 70.000 – 80.000 de posturi din sistemul bugetar care vor fi restructurate. Este greu de spus cât va fi cu exactitate. În orice caz, reducerile acestea se vor face în mod gradual, oamenii disponibilizaţi urmând să intre în circuitele de recalificare astfel încât să le permită reangajarea, pe măsură ce creşterea economică pe care o preconizăm după primul trimestru începe să se vadă”.
D. CONSTANTIN
