In Prahova, 2009 a fost anul confectionerilor si al agentilor de paza

Statisticile pe anul care tocmai s-a încheiat arată că numărul şomerilor a crescut şi în judeţul Prahova, cum era de altfel de aşteptat din cauza crizei financiare resimţite la nivel naţional. Ultimele date oficiale indică în luna decembrie a lui 2009 o rată a şomajului de 9%, adică un număr de 28321 de şomeri. Totuşi, acest procent, deşi ridicat, nu a depăşit rata şomajului din 2003, care era de 10,1%. De asemenea, statisticile mai arată că numărul şomerilor este mai mare în mediul rural, iar persoanele cele mai afectate au fost şi sunt în continuare, potrivit datelor din sistem, cele cu studii superioare şi cele necalificate.
* Ofertele de muncă – mai puţine, pe fondul crizei economice
Criza şi-a spus cuvântul şi în ceea ce priveşte ofertele de locuri vacante. ,,Oferta locurilor de muncă în cursul anului 2009, dar şi la începutul lui 2010, este mai scăzută. Cele mai multe locuri vacante au fost pentru persoanele cu studii medii, atât anul trecut cât şi acum, la începutul lui 2010. Meseria de confecţioner a avut mare căutare şi mai are încă. Numai anul trecut a fost o cerere pentru 800 de astfel de posturi’’, a declarat Dragoş Pîrvan, directorul coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. De asemenea, cerinţe au fost şi pentru meseriile de agent de pază, ospătar, bucătar, agenţi vânzare, operatori calculator. O altă tendinţă în 2009, în Prahova, a fost reducerea numărului de meserii solicitate în construcţii, iar acolo unde au existat oferte, cele mai multe au fost pentru muncitori calificaţi – dulgheri şi sudori, dar şi pentru ingineri.
Dacă, la nivel naţional, posturile de ingineri şi subingineri au înregistrat o creştere în oferta de locuri de muncă, în Prahova nu se poate spune acelaşi lucru. Cei cu studii superioare nu prea au avut de unde alege, iar puţinele posturi au fost pentru ingineri mecanici şi specialişti IT. Numărul ofertelor pentru economişti şi jurişti a fost, de asemenea, în scădere. Ofertele de muncă pentru străinătate sunt şi ele scăzute comparativ cu anii anteriori. În 2010, printre cele mai căutate posturi se numără cele din domeniul medicinei, dar pentru Danemarca, Germania, Spania, al agriculturii (Anglia), al construcţiilor (Belgia).
,,Eu cred că totuşi ce a fost mai greu a trecut. Va urma un proces de stagnare, iar din mai va apărea o ofertă mai diversificată şi numeric mai bogată în locuri de muncă, însă depinde mult şi de evoluţia economică a judeţului. Marii investitori sau lanţurile de magazine care îşi deschid porţile anul acesta vor absorbi un număr considerabil de şomeri’’, a mai precizat Dragoş Pîrvan.
* Primarii mizează pe investitori
Cu speranţa apariţiei de noi locuri de muncă, dar şi pentru a asigura un buget local mai mare, primarii din principalele oraşe fac eforturi pentru a atrage investitori.
Mircea Niţu, primarul oraşului Vălenii de Munte, confirmă că numărul persoanelor fără serviciu a crescut. ,,Printre şomerii noştri se regăsesc şi mulţi rromi, dar şi persoane care, după părerea mea, nu vor să muncească. Sperăm să rezolvăm măcar parţial problema aceasta, prin deschiderea unor şantiere de construcţii. E vorba despre două complexuri agroalimentare, blocuri ANL’’, a mai adăugat Mircea Niţu.
,,Adevărul e că în România va fi tot mai greu să-şi găsească un loc de muncă cei necalificaţi sau slab calificaţi’’, a conchis primarul oraşului Vălenii de Munte.
,,Criza economică este în plină desfăşurare şi este greu de dat un prognostic favorabil pentru 2010. Intenţia noastră, pentru anul în curs, este de a atrage noi investitori pentru a crea locuri de muncă. Uzina Mecanică Plopeni derulează în prezent un studiu care sperăm să se finalizeze pozitiv prin înfiinţarea de noi secţii, lărgirea producţiei, ceea ce va însemna noi locuri de muncă’’, a declarat şi Tiberiu Vâjeu, viceprimarul oraşului Plopeni. În ceea ce priveşte instituţia primăriei şi învăţământul, acestea nu vor fi afectate de disponibilizări anul acesta. Totuşi, anul 2009 a însemnat un regres în parcul industrial al oraşului Plopeni, deoarece câteva societăţi şi-au încetat activitatea. Angajaţii acestora sunt în concediu şi aşteaptă cu sufletul la gură să li se comunice dacă vor fi comenzi suficiente pentru reluarea activităţilor sau vor rămâne pe drumuri.
Oraşul Mizil se află, de departe, în topul cu cel mai ridicat nivel de şomaj din judeţ: 10,6%. Emil Proşcan, primarul oraşului spune că, în prezent, sunt circa 10.000 de şomeri. ,,Dacă nu vom reuşi să atragem o serie de investitori în zonă, efectiv pierim, închidem primăria. Anul trecut am făcut deja disponibilizări la serviciul de gospodărire comunală. Aproximativ 15 angajaţi. Sporurile sunt reduse la maximum’’, a explicat Emil Proşcan. Ca şi în cazul celorlalte localităţi, rezolvarea problemei ar putea veni dintr-o colaborare cu o firmă chineză, care doreşte să deschidă o fabrică de jucării, panouri solare, tricotaje.
La polul opus, se află oraşul Urlaţi. ,,Deşi, un orăşel mic, Urlaţiul va sta foarte bine faţă de întreaga ţară la capitolul şomeri, ba chiar numărul acestora va fi în scădere. Anul acesta avem patru societăţi în parcul industrial care îşi vor deschide porţile în aprilie, în mai şi la finele anului. Acestea vor avea capacitatea să ofere aproximativ 1000 de locuri de muncă’’, a spus Marian Măchiţescu, primarul oraşului.
* Aproape 80.000 de posturi din sistemul bugetar vor dispărea
Nici la nivel naţional situaţia şomerilor nu este roză. În luna decembrie a anului 2009, cifra şomerilor a crescut cu 26.260 faţă de luna precedentă, până la aproape 710.000 de persoane, nivel neatins din aprilie 2003, ce corespunde unei rate a şomajului de 7,8%. Îngrijorător este faptul că în decembrie numărul de şomeri a crescut pentru a 18-a lună la rând. Proiectul bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul în curs, adoptat de către Guvern, prevede un deficit de 1,376 de miliarde de lei, în condiţiile în care se estimează creşterea cheltuielilor pentru şomaj la 2,943 miliarde de lei, iar veniturile alocate pentru acest an se ridică la 1,566 miliarde de lei. În plus, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Mihai Constantin Şeitan a susţinut că aproximativ 70.000-80.000 de posturi din sistemul bugetar ar putea fi restructurate în acest an.
Cristina DOBRE