Camera de Comert si Industrie (II)
Renovarea palatului Camerei de Comert si Industrie nu a vizat numai exteriorul ci si interioarele. Totul s-a recompartimentat dupa nevoile institutiei.
La parter, era un hol de marime mijlocie (5×4 m) in care se patrundea prin usile largi ale intrarii principale din strada Unirii. Acolo se gasea o mica “receptie” si scarile largi si elegante care porneau din partea din fund si se desfaceau, arcuindu-se spre etaj. Se mai gaseau aici o canapea, cateva fotolii si cateva hardaie cu plante ornamentale: ficusi, leandri etc. Cam la mijlocul fatadei dinspre strada Tomoroveanu, printr-o usa mai modesta, se patrundea intr-un hol mult mai mic, ce servea drept casa a unei scari, mai inguste si mai putin impozante, care urca la etaj.
Restul parterului era impartit in spatii comerciale pe care, data fiind pozitia centrala, Camera le inchiria, cu preturi bune, unor negustori. Cel mai mare si mai frumos magazin era cel de colt, care a adapostit, cateva decenii, Bomboneria si patiseria “Lux” si apoi “Bomboneria Palatului”.
Etajul era rezervat in intregime ca sediu al Camerei. Urcand scara principala se ajungea intr-un hol, mai mare si mai frumos decat cel de jos, cu parchet si un mare covor, cu tablouri pe pereti, cateva canapele si plante decorative. In peretele vestic al acestuia se practicase usa dubla care dadea in “sala de sedinte”, cea mai importanta piesa a edificiului. Avea circa 100 mp si fusese finisata cu deosebita grija. Peretii erau lambrisati cu lemn de esente rare, in panouri frumos casetate si sculptate, care se inaltau pana aproape de plafonul zugravit.
In mijlocul plafonului atarna un mare candelabru din alama. Pana la 1906 probabil ca purta 6-8 lampi mari cu petrol lampant si putea fi coborat si ridicat cu scripeti pentru alimentarea, aprinderea sau stingerea acestora. In 1906, dupa ce s-au spalat peretii de funingine si s-a rezugravit plafonul, candelabrul a fost inlocuit cu altul fix, din alama cu opt becuri electrice puternice. In partea opusa intrarii, spre vest, se gaseau trei mari usi-ferestre cu perdele subtiri si draperii bogate de catifea. In fata acestora se gasea o lunga masa, de la care erau conduse sedintele, cu o cruce pe ea si cu clopotelul de ordine si, desigur si cu cateva fotolii. Spatiul respectiv era despartit de restul salii printr-un perete subtire de lemn, inalt de un metru, format din cinci panouri, cel din mijloc culisand pentru a permite trecerea.
Restul salii era ocupat cu 16 banci, din lemn de stejar fixate in paviment, asezate pe doua randuri, cu un culoar la mijloc. Fiecare banca era impartita in cinci fotolii, cu spatarul capitonat si fundul rabatabil tapisat, oferind deci, aproximativ 80 de locuri. In sala mai era o mare si frumoasa soba de faianta si cateva tablouri.
In afara de aceasta sala restul etajului era ocupat de diverse birouri. Cel mai mare, mai frumos finisat si mobilat era cel al presedintelui. Tot impozante erau si biroul vicepresedintilor si cel al secretarului, ca si sala “de consiliu” a comitetului de directie. Toate acestea, ca si biblioteca si arhiva Camerei se gaseau pe latura dinspre str. Unirii a localului. In mijloc, un hol dreptunghiular, lung cat latimea edificiului, se incrucisa cu culoarul care traversa etajul si mergea pana la usa-fereastra ce dadea in balcon. Pe latura cealalta existau, de asemenea, birouri pentru personalul inferior al Camerei, birouri mai modeste, care aveau comunicare si cu cealalta scara.
Dupa primul razboi mondial, Camera de Comert si Industrie reuseste sa achizitioneze trei imobile vecine, in continuarea strazii Tomoroveanu. Erau putin mai scunde decat edificiul principal, dar tot parter si etaj. Conducerea Camerei a initiat, imediat, lucrari de renovare si reamenajare.
In principal, s-a actionat asupra exteriorului cautandu-se sa i se dea un aspect unitar. Intreaga fatada a fost brazdata de aceleasi caneluri orizontale, paralele, iar prin ornamentare s-a escamotat in buna masura diferenta de inaltime si dimensiunile diferite ale ferestrelor.
Camera de comert a gasit intrebuintari si noilor spatii obtinute. Prima cladire, atat parter cat si etaj, a fost pusa la dispozitia Bursei Ploiesti. In restul cladirii, la etaj, s-au amenajat spatii de locuit, in marginea de est creandu-se un apartament confortabil, oferit ca locuinta, fara chirie, secretarului Camerei.
Parterul a fost folosit pentru cateva magazine, iar in capatul sau estic a fost amenajata o mare sala de spectacole. Ea avea numai parter, fara balcoane sau loji. Avea si o scena, nu prea mare, iar mobilierul era format din siruri de scaune cu schelet mecanic, fixate in paviment, cu fundurile rabatabile si, ca si spatarele, din placaj usor curbat de culoare rosu-acaju. Sala aceasta a jucat un rol important in activitatea Camerei si i-a sporit mult veniturile. Ea a fost arendata unui antreprenor de spectacole care a organizat aici Cinematograful “Scala” care, timp de 30 de ani a fost unul dintre cinematografele de premiera ale orasului. Prin contract se prevedea ca sala va fi lasata la dispozitia Camerei de cate ori aceasta o va solicita. Aici isi tinea Camera adunarile generale, congresele sau o ceda, gratuit, pentru intruniri publice ori serbari scolare. Turnee teatrale sau muzicale n-au avut loc aici deoarece scena nu era prea mare, culisele erau foarte mici, nu exista niciun fel de cabina iar accesul pe scena se facea prin sala.
Acest edificiu nu a avut prea mult de suferit in urma cutremurelor din 1928 si noiembrie 1940 si a scapat neatins la bombardamentele din 1944.
Paul D.POPESCU
