
Profesoarele de la „Despina Doamna” (VII)
La istorie dupa 1948 se afirma, in primul rand, Mioara Dumitrescu (fosta Constantinescu), eleva a scolii, care preda de cativa ani si care va ramane aici pana la pensie. Femeie cu o bogata cultura generala, cu un deosebit tact si talent pedagogic, a stiut sa se faca apreciata de eleve si sa fie apropiata de ele. Alaturi de ea, a mai venit Maria Buznea, care isi va incheia cariera aici, dupa mai bine de un deceniu si Ligia Barzu, care dupa cativa ani se va imbolnavi grav si va fi pensionata medical. La geografie, a mai predat un timp Veronica Leonte, dar s-a impus, mai ales, Cornelia Micu, excelenta profesoara, neintrecuta organizatoare de excursii scolare, care va ramane aici pana la pensionare, primind, intre timp titlul de “profesor emerit”.
La matematica a continuat sa functioneze Octavia Nicolescu si Filofteia Petrea, fiecare pana la pensionare. Li s-a adaugat o excelenta profesoara, cu multa experienta in munca didactica si pasionata de aceasta, Cecilia Herscovici, care, o vreme va ocupa si functia de director adjunct. Cum Florica Dascalu fusese promovata sefa Sectiei de invatamant, a fost adusa Alexandrina (Didi) Pantelimonescu, harnica si bine pregatita, dar care nu terminase facultatea si nu-si luase licenta. A facut fata onorabil acestei sarcini, dar inainte de 1957 cu un an, a fost mutata la o scoala elementara. In primii ani a continuat sa functioneze si Ana Leca, iar dupa ce ea s-a transferat la Scoala Medie Tehnica de Petrol a venit o alta excelenta profesoara, Eugenia Tofan. Dupa cativa ani sunt repartizate aici doua foste eleve ale scolii, proaspete absolvente ale universitatii – Elena Coman (Popescu) in 1953 si Rodica Manolescu (Bujor), in 1954 si (ore de fizica). Prima isi va desfasura intreaga activitate didactica la aceasta unitate, cealalta se va transfera la Bucuresti la cativa ani dupa mixtarea scolii. O activitate meritorie la acest obiect a desfasurat si profesoara Novart Salgian, venita prin 1954 de la Scoala Medie de Petrol si ramasa aici pana la pensionare.
La “reforma invatamantului” disciplina de pana atunci “stiinte fizico-chimice” s-a scindat in doua obiecte distincte “fizica” si „chimia”. Olga Ionescu a optat pentru chimie pe care a predat-o pana la pensionare. Ceea ce trecea peste catedra ei a predat tot ea “ca ore suplimentare” sau profesoarele de biologie pana cand a venit o tanara licentiata – Constanta Iurciuc, care insa, curand, se va muta la Calarasi. Fizica a continuat sa o predea, pana la pensionare, Claudia Mamaliga si, alaturi de ea, a venit Magda Radian, o fosta eleva a scolii, excelenta profesoara, o fire originala, dar foarte muncitoare. In 1952, aceasta a fost mutata la Liceul seral si, in locul ei, a fost adusa de la Scoala Medie Pedagogica, Ana Teodorescu, bine pregatita, harnica si exigenta, care va ramane aici pana la sfarsit. Un an mai tarziu va veni o alta profesoara, care va face o frumoasa cariera, Elena Marinache.
La stiinte naturale, “biologie”, cum incepe sa fie numita aceasta disciplina, incadrarea scolii a fost foarte buna. Au mai ramas in continuare cele doua profesoare de dinainte de reforma, Florica Serban si Margareta Mosneaga. Prima, fosta eleva a scolii, excelent profesor, a contribuit mult la realizarea si afirmarea unor eleve si nu numai ca biologi sau medici. A doua, revenita la catedra dupa ce functionase doi ani ca inspectoare, a cautat sa-si adapteze predarea la noua conceptie, “biologica”, a disciplinei respective. Din 1954, a lucrat numai cu o jumatate de catedra, iar din 1958 a trecut complet in munca stiintifica, ca directoare a Muzeului de Stiinte Naturale pe care ea il infiintase. In legatura cu ea vreau sa amintesc ca primele cadre didactice din intreaga Regiune Ploiesti care au primit titlul de “profesor emerit” au fost de la aceasta scoala: Florica Dascalu, in prima serie si Margareta Mosneaga – in cea de a doua. In acesti ani, a venit in scoala o tanara absolventa a Facultatii de biologie din Iasi, Gabriela Marasescu. In 1953 a primit cateva ore de chimie, iar din 1954 – o catedra intreaga la aceasta disciplina. Mai tarziu, dupa mixtare, va preda, cu excelente rezultate, in specialitatea sa principala, biologie si va fi chiar director adjunct.
La educatie fizica, cum se numeste acum “gimnastica”, va continua sa predea Olimpia Nicolescu, careia i se va adauga chiar din 1948 o alta buna profesoara – Nina Matusa. Catedra de muzica o va detine Virginia Iliescu, iar pe cea de desen – Alexandra Calinescu, cadre mai vechi.
Acestea au fost cadrele didactice ale scolii in momentul mixtarii (1957). Desigur si efectivele de elevi si cele didactice au ramas multa vreme predominant feminine; nici dupa un deceniu, cele doua sexe nu se egalizasera complet, dar noi ne oprim aici pentru ca nu mai putem vorbi de un “invatamant al fetelor”.
Demersul nostru a cuprins toate profesoarele care au predat la aceasta scoala. Pana la 1948 nu credem sa ne fi scapat decat cel mult 3-4 nume ale unor suplinitoare cu o prezenta efemera. De retinut este faptul ca, in menirea fireasca a cadrelor didactice, numarul noilor venite a fost intotdeauna mult mai mic decat al celor deja existente, care le primeau cu bratele deschise, le ofereau exemplul lor, astfel incat un anume spirit de colectiv, anumite traditii de munca si de corectitudine au existat si s-au mentinut permanent in scoala.
Acest material pare si este o lunga lista cu profesoarele care au slujit aceasta institutie de invatamant. Despre unele dintre ele vom mai vorbi in alta parte, despre altele nu mai stim nimic altceva. Dar, am socotit ca toate aceste nume merita sa fie pomenite pentru contributia lor, mai mare sau mai mica, la formarea femeii intelectuale prahovene.
Paul D. POPESCU














