Romania ar fi riscat in lipsa acordului cu FMI un gol de finantare externa de cel mult 16 miliarde de euro, care ar fi dus, cel mai probabil, la o criza a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflatiei si activelor financiare in lei ale populatiei, sustine guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
“In cazul economiei romanesti, unele ajustari ar fi fost foarte dureroase fara asistenta financiara externa. De exemplu, daca riscul aparitiei gap-ului de finantare s-ar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat intr-o criza a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflatiei si implicit asupra activelor financiare ale populatiei denominate in lei. Alte ajustari, cum ar fi diminuarea cheltuielilor publice, inclusiv a celor cu salariile, in conditiile in care in timpul ciclului de intrari mari de capitaluri acestea ajunsesera la niveluri nesustenabile, ar fi purtat marca unei credibilitati reduse. In acest context, acordurile cu UE si cu FMI au furnizat doua elemente esentiale pentru economia romaneasca: acoperirea deficitului de finantare externa si credibilitate”, a spus Isarescu in dizertatia rostita cu ocazia primirii titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania.
“Importul de credibilitate de la UE si FMI a facut ca unele finantari private sa nu se mai reduca sau sa se reduca mai putin. Pe aceste cai, masurile incluse in acordurile mentionate au asigurat finantarea economiei romanesti (…) Scaderea presiunilor de depreciere a leului si, implicit, o diminuare ceteris paribus (celelalte conditii raman neschimbate – n.r.) a presiunilor inflationiste care apar prin intermediul canalului cursului de schimb, impreuna cu eforturile de consolidare la nivel fiscal au permis bancii centrale sa treaca la relaxarea prudenta a politicii monetare, ceea ce va atenua panta de scadere a PIB, fara amplificarea presiunilor inflationiste”, a conchis Isarescu.
