Jongleriile stimuleaza activitatea cerebrala
Activitatiile complexe de coordonare precum jongleriile produc modificari semnificative in structura creierului, stimuland activitatea cerebrala, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii britanici.
Potrivit cercetatorilor de la Universitatea Oxford, al caror studiu a fost publicat in revista Nature Neuroscience, jongleriile determina o crestere cu 5% a materiei albe din creier, considerata o adevarata “retea de cablare” intre diversele zone cerebrale.
Persoanele care au participat la acest studiu s-au antrenat timp de sase saptamani, iar creierele lor au fost scanate atat inainte, cat si dupa aceste teste.
Cercetatorii considera ca daca sunt practicate pe termen lung, aceste exercitii pot conduce la descoperirea unui tratament impotriva mai multor maladii, precum scleroza multipla.
Oamenii de stiinta de la departamentul Clinical Neurology din cadrul Universitatii Oxford au folosit tehnica de imagistica cu rezonanta magnetica (MRI), care masoara miscarea moleculelor de apa in interiorul tesuturilor cerebrale.
Semnalele transmise se modifica in functie de numarul centrilor si fibrelor nervoase din zonele cerebrale scanate si de cat de strans sunt acestea conectate intre ele.
Modificarile de la nivelul materiei cenusii, zona din creier in care au loc procesarea si analiza informatiilor, au fost evidentiate prin studii precedente, insa oamenii de stiinta nu au reusit, pana la acest studiu, sa demonstreze capacitatea de stimulare si de crestere a materiei albe.
La acest studiu au participat 24 de tineri adulti, cu o buna stare de sanatate. Niciunul dintre ei nu stia sa faca jonglerii inainte de inceperea studiului. Ei au fost impartiti in doua grupuri. Voluntarii din primul grup au primit lectii saptamanale de jonglerie, timp de sase saptamani, fiind rugati sa exerseze 30 de minute in fiecare zi. Ceilalti 12 voluntari au alcatuit grupul de control si nu au urmat acest regim de antrenament. Dupa antrement, cei 12 voluntari din primul grup au putut sa efectueze cel putin doua cicluri complete de jonglerie cu trei mingi.
Voluntarii din ambele grupuri au fost testati prin tehnica MRI atat inainte, cat si dupa sedintele de antrenament. Dupa sase saptamani, oamenii de stiinta au constatat la voluntarii din primul grup o crestere cu 5% a materiei albe, intr-o sectiune din spatele creierului, denumita “sulcus intraparietal”. Aceasta zona contine o serie de nervi care ii fac pe oameni sa reactioneze atunci cand se intind sa prinda diverse obiecte ce apar in campul vederii periferice. A existat o mare variatie in ceea ce priveste abilitatea voluntarilor de a jongla, insa in cazul tuturor a fost evidentiata o crestere a materiei albe.
Cercetatorii de la Oxford spera ca studiile viitoare sa poata determina daca aceste rezultate se vor reflecta in numarul fibrelor nervoase cerebrale sau in cresterea grosimii tecilor de mielina care inconjoara neuronii.
Ei spera, totodata, sa descopere in curand aplicatii clinice pentru aceasta descoperire, precum noi tratamente eficiente impotriva unor maladii neurologice grave, precum scleroza multipla.
