Functie pe viata; salariu lunar de 112 milioane de lei vechi
Un protest inedit, care a avut loc la inceputul acestei saptamani la Uzina Upetrom 1 Mai Ploiesti, avea sa scoata la iveala tensiunile si problemele de ordine interioara cu care se confrunta societatea. Practic, fabrica a fost impanzita cu fluturasi prin care liderul Sindicatului Independent, Dumitru Poama, este acuzat ca si-a facut avere tocmai pe spatele celor pe care ar trebui sa-i apere si sa-i reprezinte. Mai ales ca, in baza unui statut – cum nu credem sa mai existe vreunul, pe undeva, prin Romania – a fost ales, acum opt ani, lider pe viata (!!!) al acestora. Intrebandu-se si intreband: „Stiti cine e liderul nostru de sindicat?”, muncitorii arata, in fluturasii amintiti, ca in timp ce ei se chinuiesc sa traiasca „de la o luna la alta”, liderul lor are un salariu lunar de 11.264 de lei, a reusit sa termine constructia unei case, in valoare de 2,5 miliarde de lei vechi, in numai sase luni, avand in posesie si alte doua apartamente in Ploiesti. Scos din productie, ca o culme a tupeului, acesta traieste in lux, cu salariul marit la fiecare luna in medie cam cu cinci milioane de lei vechi, in timp ce angajatii au lefuri cam de zece ori mai mici, desi nu stau la birou precum liderul lor, ci muncesc, din greu, la Turnatorie sau la Forja. Mai mult decat atat, circa 1000 de oameni au fost trimisi acasa, din lipsa de comenzi, planurile de restructurare ale societatii, facute de conducere in incercarea de a eficientiza activitatea, lovindu-se de incapatanarea respectivului lider de sindicat. Scuza ca tine la oameni, invocata nu o data, a facut ca, in prezent, Uzina Upetrom 1 Mai Ploiesti – cea care, in anii din urma, se numara printre unitatile economice de prim-rang din tara, dar si din strainatate, 70% din productie fiind exportata – sa riste sa fie ingropata de atitudinea sfidatoare a celui care se vrea lider pe viata. Fata de atatea acuzatii grave care i se aduc, iesite la iveala cu ocazia recentului protest, am avut curiozitatea sa aflam si punctul de vedere al liderului sindical amintit. Dumitru Poama ne-a spus, fara rezerve, ca „nu i se pare nimic dubios” din moment ce, “oamenii au stiut ca nu voi accepta functia de lider pana cand nu mi se va schimba statutul, astfel incat eu sa nu fiu dat afara din functie decat atunci cand voi incalca anumite obligatii sindicale. Daca actuala conducere a decis sa imi ofere acest salariu, eu nu am ce sa fac! Eu le-am spus ca nu vreau atatia bani, dar ei mi i-au dat!”. In concluzie, Dumitru Poama sustine ca intreg protestul a fost o „uneltire” a conducerii, pentru ca, de fapt, muncitorii „il iubesc” (?!). Interesanta aceasta iubire a unor oameni care castiga cat castiga, care au datorii la banci, dupa cum se precizeaza in fluturasii la care ne referim, in timp ce liderul „huzureste” pe seama lor. In ceea ce priveste conducerea de la Ploiesti a societatii, aceasta a refuzat sa comenteze situatia, sugerandu-ne sa luam legatura cu purtatorul de cuvant al conducerii centrale de la Bucuresti. Ceea ce am si facut. Radu Petrescu ne-a spus, transant: „De o numire a unui lider sindical pe viata nu am mai auzit de la Ceausescu incoace! Inseamna ca vrea sa fie dictator!”. In ceea ce priveste salariul pe care il incaseaza lunar Dumitru Poama, acelasi purtator de cuvant ne-a precizat: „De la numirea in functie, liderul a facut presiuni pentru a beneficia de un salariu mai mare. Acum doi ani, exasperati, am fost nevoiti sa cedam si sa ii oferim beneficiile salariale dorite. Si asta in conditiile in care, in prezent, uzina nu are absolut niciun contract si de cinci luni incoace conducerea face eforturi supraomenesti pentru a plati, la timp, angajatii din uzina, dar si alte 1000 de persoane care au fost trimise acasa si care primesc 85% din salariu, si bonuri de masa”. Ce ar mai putea fi spus ? Ca este o situatie cat se poate de grava, a carei depasire un lider de sindicat responsabil cu adevarat fata de soarta oamenilor ar fi sustinut-o in mod real. Or, la intentiile conducerii de restructurare economica a uzinei, care ar fi redresat, poate, activitatea si care ar fi permis si o crestere salariala a muncitorilor care trudesc in fabrica, acelasi tupeist lider a replicat de fiecare data: “Nu semnez nimic pentru ca nu vreau ca oamenii mei sa fie dati afara!”, batandu-se cu pumnii in piept.
***
Ne oprim aici cu detalierea protestului inedit si justificat de la Uzina Upetrom 1 Mai, la adresa unui lider cu un tupeu nemaiintalnit. Fiindca nu poate fi catalogat altfel cel care pretinde a fi lider pe viata si a avea un salariu lunar de 112 milioane lei vechi, in dispretul acelora pe care pretinde ca-i reprezinta.
Marius GHEORGHE
