Nunta cu inculpatul in stare de libertate “La Netoti”
Florin TANASESCU
“La Netoti” este pseudonimul unui sat, al carui nume nu-l divulgam, pentru a nu prejudicia imaginea localitatii. Dar, pentru buna pastrare a cutumei, spre a nu strivi corola de legi nescrise a judetului, in scopul pastrarii traditiei folcloristice, ca asta a mai ramas, afara de porumbul nefurat de hoti de pe tarlale, facem scriere despre o nunta in care participarea procurorului este obligatorie, ca la arestarea preventiva a invinuitului in cursul urmaririi penale (art.146). Cum se comporta el sau ei, cel sau cei aflati in greva, care se numeste oficial protest? Asista, dar nu iau nicio masura, nu se autosesizeaza cand aude plangerea prealabila “Ia-ti mireasa ziua buna, de la frati, de la surori, de la Frere Jaques si prostul satului, cu care ai copilarit”, desi aia plange de nu mai poate c-o strang pantofii, sau ca n-a dormit toata noaptea avand bigudiurile-n cap. La “Nuneasca” – cu gaina furata – iar nu se da curs vreunui act de urmarire penala, ci doar se uita dom’ procuror cum amusina cainii, ca le miroase a pipota, a beregata taiata, a incadrare la omor calificat, dar n-are ce face, este greva. La “De buna voie si nesilit(a) de nimeni iei in casatorie pe…”, ciuleste urechile si-atat, desi ar putea fi la mijloc constrangerea sau santajul – art. 194 CP. (“sa faca sau sa nu faca ceva”). Or ea, mireasa, face ceva, dupa cum zice lautarul – “Se marita Mona mea, nu stiu Doamne ce-i cu ea !”.
Mireasa s-ar putea cheama Minodora la Maxim, desi nu o cheama asa si cu atat mai putin Mona – este susceptibila de pedeapsa minima – mai blanda, fiindca se plimba noaptea pe centura fara chitantier la ea. Procurorul – mesean ii ureaza “Casa de piatra”, desi chestia cu statornicia unui acoperis, sau a unui geam, ori a unei usi incuiabile pe dinafara, venita de la unul ca el, ar insemna fie arest preventiv 24 de ore, cat are drept de retinere, fie pripon mai lung, deci sa trecem pe langa amanunte care nu ne privesc pe noi, dar ne privesc ele, fiindca doar zice la text: „Nimeni nu poate invoca necunoasterea legii“. Nici macar stagiarii… Mesenii sunt martori, inculpati cercetati in stare de liberate, avocati scapatati etc. Tuica se bea doi la un pahar, de parca ar fi sedintele cu prelungirea arestului preventiv – doi la o pereche de “bratari”, din economie de catuse – fiindca e subfinantare atat la institutia puscariei, cat si la cea a casatoriei (desi, nu in putine cazuri, ele se confunda…), nu din neam-prostie sau din cauza ca se sparge paharul, de parca ar fi o hotarare casata de ICCJ. E lipsa de coli si pixuri sau plicuri si la Parchete, deci darul se da, daca se da, pe card: e luata mireasa deoparte, dusa cu taxiul la cel mai apropiat bancomat si-i suiera omul legii: tasteaza suma asta !, ca eu nu vreau sa fiu amprentat. La acest moment de rascruce pentru sistemul juridic (si intemeierea unei familii) – Momentul Darului – procurorul tresare, in virtutea deformarii profesionale – workholic, cum zic specialistii, dosaroholic, cum zicem noi, care nu vedem partea nevazuta a muncii – fiindca, ori de cate ori apare o suma mai mare la orizont pentru altii, ceva este in neregula, dar sarcina probei ii revine lui, deci aduce ca motiv… motivele pentru care au intrat procurorii in protest “magistratii sunt ostracizati pentru cererile lor legitime” (citat din memorie).
La o adica, atunci cand racneste seful formatiei de rromi “De la nasul, pentru tinerii insuratei, 5.000 de euro si-o butelie”, cugeta omul legii: Aici trebuie o practica uniforma, fiindca, dupa cum exista RIL (Recurs in Interesul Legii), trebuie sa existe si RIN (Recurs in Interesul Nuntii). Uniformizare in sensul de a se da aceeasi suma de bani indiferent de local – camin cultural, cantina saracilor, restaurant etc.
La furatul miresei, ce mai freamat, ce mai zbucium. Sechestrare si trafic de persoane ! Iar daca e si minora – circumstante agravante. Dar, fiindca ea e la maxim, are 18 ani, iar pedeapsa pentru faptasi se calculeaza in functie de gravitatea faptei, perioada in care a fost sechestrata, gradul de rudenie, leziunile provocate, zilele de spitalizare – altele decat perioada cand e gravida – solvabilitatea partilor responsabile sau iresponsabile etc, se aplica totusi pedeapsa cea mai blanda. Totusi, pentru a preveni vreun dezastru, sa nu se duca de rapa cheltuielile cu nunta, unul, mai harsit, care a instrumentat cazuri grele, ar putea sa-i zica unui stagiar: du-te ma si vezi unde-i aia, dar atat. In rest, sa faca urmarire penala proprie, de capul lui, asa, ar insemna fie sa faca pe Zorro, fie sa sparga greva – pardon, protestul – cum a facut o judecatoare de la Brasov, de a starnit oprobriul bransei. Daca masa e aproape de orchestra si bate ca naucul ala din tobe, iar dizeuza canta “Hai, vino-n gara noastra mica”, desi satul n-are nici microbuz, se impune spor de stres si suprasolicitare neuropsihica, altul decat cel revendicat pana acum.
Ascultarea partilor nu are loc, desi cuscru mic se vaita ca i-a luat fiica sa o calamitate de barbat – sofer decazut din dreptul de a pune mana pe volanul tractorului U 650 cu teava de esapament falfaind in sus, pana la Ziua Recoltei de anul viitor, fiindca a aruncat mucul de tigara “Plugar” pe miriste, de era sa ia foc satul.
Nunta se incheie, protestul continua. Printre cauzele care inlatura caracterul penal al faptei (de a se incheia nunta) se numara si betia: “Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, se gasea, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, in stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante”.
