15 August – Adormirea Maicii Domnului
Ziua de 15 august, aleasa si consfintita de Biserica intru Adormirea Maicii Domnului, s-ar parea, dupa numirea ei, a fi o zi de intristare si de mare mahnire sufleteasca, intrucat ne amintim de trecerea din aceasta viata vremelnica a celei care a nascut pe Mantuitorul lumii. Cu toate acestea, azi, mai mult ca oricand, sufletele crestinilor sunt mangaiate si inima plina de bucurie, caci crestinatatea sarbatoreste, potrivit invataturii Bisericii, stramutarea din moarte la viata si de pe pamant la cer, a Sfintei Fecioare Maria.
In persoana Sfintei Fecioare Maria, orice crestin poate sa vada simtamintele cele mai curate si virtutea cea mai desavarsita, eroismul, curajul cel mai statornic si de neintrecut.
Naste in saracie si simplitate pastoreasca pe Cel care avea sa fie Povatuitorul celor dintru intuneric si din umbra mortii. Orfana si lipsita de mijloace materiale, abia aduce la templu, ca dar de multumire pentru Unul Nascut Fiu al ei, o pereche de turturele si doi pui de porumbel.
Prigonita, caci a nascut pe imparatul imparatilor, este nevoita sa fuga pe ascuns in Egipt, ca sa apere pe Cel care este Viata si Invierea noastra.
Pentru ca Sfanta Maria sa ajunga a fi vrednica de o fericire vesnica, avea sa treaca prin tot ce suferinta infatiseaza mai strasnic si mai crud in omenire. Era, prin urmare, hotararea lui Dumnezeu, fara voia Caruia niciun fir din capul nostru nu se clinteste, ca Fecioara Maria sa ia parte la jertfa cea infricosata de pe cruce, sa ia parte la calvar. Mai inainte sa fie incoronata ca imparateasa a cerului, a fost nevoita sa indure cununa spinoasa a durerii ca si Fiul ei. Fara mangaietor, fara incurajator, singura+singurica, astupandu-si urechile la cuvintele batjocoritoare adresate de oameni Fiului ei, neputand nici sa moara, nici sa traiasca, da dovada de un curaj extraordinar. „Desi rabzi rastignirea, Tu esti Fiul si Dumnezeul meu” – spunea Sfanta Fecioara.
Ea care n-avea unde sa-si plece capul si traia in cea mai desavarsita modestie, acum are biserici marete, ridicate in numele ei cel curat si sfant. Ea, care nu era salutata de nimeni, astazi este venerata ca model de curatenie, de smerenie si virtute. Sa invatam de la ea rabdarea si sa infruntam curajos greutatile, cu gandul ca ea a sters toata lacrima.
Astazi, Sfanta Fecioara Maria este in cer intru slava, dar bunatatea ei nu ne-a parasit; puterea ei s-a marit pentru a inmulti binefacerile sale. Dragostea ei privegheaza asupra noastra si ne trimite iertare; ea ne fereste de cursele vrajmasului.
Trebuie numai sa plecam genunchii inaintea icoanei ei cu respect, recunostinta si devotament zicandu-i: „Nu ne lasa Maicuta sa pierim pe cale, caci noi suntem fiii lacrimilor tale…”
Pr. Stefan Al. SAVULESCU
