Imediat dupa 1990, cand legislatia s-a schimbat radical, inclusiv in domeniul economic, tot mai multi dintre mestesugarii prahoveni au decis sa renunte la munca in forma organizata – respectiv in cadrul cooperativelor de profil – si sa porneasca o afacere pe cont propriu, prin constituirea unor mici ateliere de prestari servicii la domiciliu sau prin inchirierea unor spatii. Ne referim, cu precadere, la ceasornicari, fotografi, bijutieri, frizeri, croitori, geamgii, tinichigii auto, vulcanizatori, tamplari s.a., care fie au optat pentru statutul de persoana fizica autorizata, fie si-au infiintat societati familiale. Acesta este, de altfel, principalul motiv pentru care dintre cei peste 14.000 de angajati – cati lucrau, in 1990, in societatile cooperatiste mestesugaresti din judetul nostru – astazi au mai ramas doar circa 2.000. Dupa opinia presedintelui Uniunii Judetene a Cooperativelor Mestesugaresti Prahova (UJCM), Alexandru Puzderca, sunt si alte cauze care au condus la reducerea drastica a personalului din acest sector, respectiv „diminuarea semnificativa sau, pe alocuri, chiar disparitia comenzilor de prestari servicii catre marile intreprinderi din judet si invazia pe piata romaneasca a produselor la pret de dumping fabricate in tarile asiatice (cu precadere China si Turcia)”. Din nefericire, numarul mestesugarilor tinde sa scada si mai mult intrucat, ca urmare a crizei economico-financiare, o cooperativa („Automecanica” Ploiesti) si-a inchis, recent, portile, iar Cooperativa „Metalul” Ploiesti se afla in curs de lichidare judiciara. De precizat ca, potrivit legislatiei in vigoare, mestesugarii disponibilizati nu beneficiaza de plati compensatorii, ci primesc doar ajutor de somaj.
In ceea ce priveste „munca la domiciliu”, date fiind transformarile economico-sociale mentionate, aceasta se mai practica, astazi, doar in cadrul Cooperativei „Arta Casnica” Breaza. Aproape jumatate dintre cei peste 200 de cooperatori confectioneaza la ei acasa splendidele ii care inca sunt cautate pe pietele straine. Toti acestia au incheiate conventii individuale cu cooperativa, care le asigura materia prima si accesoriile necesare, lucratorilor revenindu-le contravaloarea manoperei, aceasta dupa ce, in prealabil, s-au scazut, fireste, darile catre stat.
Valorile facturilor se reduc semnificativ
Explicatia pentru care, cu ani in urma, munca la domiciliu a fost o practica la moda, daca putem spune asa, este cat se poate de simpla: oamenii beneficiau, in felul acesta, de un program mai flexibil. Deci, isi permiteau mai multa libertate de miscare, iar la nevoie, daca se ivea o problema de rezolvat urgent in familie, acestia puteau lucra chiar si pe timpul noptii. In plus, cooperatorii erau si mai putin stresati, scapand de ochii sefilor ! Practica mestesugarilor a inceput sa fie imbratisata, in ultima vreme, de tot mai multe firme particulare al caror profil de activitate se preteaza la asa ceva. Ne referim aici la firmele de contabilitate, de consultanta financiara, de IT (software) sau la cele de vanzari online, al caror viitor este, se pare, tot mai sigur. Cu ajutorul unor calculatoare performante instalate intr-una dintre camerele apartamentului, angajatii firmelor respective pot lucra in conditii similare ca la sediul firmei. Din discutia avuta cu cativa intreprinzatori, am inteles ca acest stil de lucru este utilizat de ani buni in Occident. El a inceput sa „prinda” si in Romania si ca urmare a efectelor crizei economice. „Avand unii dintre angajati care muncesc la domiciliu, fie si doar pentru o perioada determinata, firma respectiva reuseste sa mai reduca din cheltuielile aferente chiriei birourilor sau a facturii la utilitati. Chiar daca economiile nu sunt substantiale, pe vreme de criza fiecare leu economisit conteaza”, ne-a declarat unul dintre acestia.
C. DUMITRU
