Calea ferata poate constitui fie o sursa de imbogatire, fie una de dus traiul de azi, pe maine. Cu privire la ultima varianta, seful de post din cadrul Politiei TF Prahova, agent-sef Gabriel Irimia, avea sa ne declare – “Decat sa mearga si sa dea cu sapa, multi prefera castigarea unui ban prin metode pe care le-as numi inconstiente. Inconstiente, in sensul ca nu-si dau seama la ce riscuri expun transportul pe calea ferata. Sau, daca isi dau seama, sunt efectiv iresponsabili”. Si, daca in jargon se numeste “lovitura la macaz”, expresia include actiunile celor care se dedau la astfel de actiuni. De regula, insa, acestia sunt in baza de date a lucratorilor TF. Altfel se prezinta situatia atunci cand cei care dau loviturile sunt din interiorul sistemului. Sunt ceva mai stilati. Atat de stilati incat pun pe drumuri lucratorii TF cu lunile de zile… Astfel, daca saptamana trecuta, in ziarul nostru prezentam cazul unui angajat al Regionalei care daduse, numai in Prahova, lovituri care prejudiciasera SNCFR cu vreo 100.000 de euro, de data aceasta insa …
Prejudiciu mic, risc mai mare
Conform documentelor constatatoare, se incepe la modul: “In data de 12 iunie, la ora 4,30 lucratorii postului de politie TF Sud au reusit prinderea in flagrant a lui N.I, din Gornet -Cricov, fost agent de paza pe raza statiei CFR Ploiesti Sud, in timp ce sustragea cablurile din fir de cupru de la linia de semnalizare din zona”.
Prinderea in flagrant a urmat dupa o serie de alte lovituri date in cursul lunii mai. Si, dupa cum avea sa ni se spuna, “nu prejudiciul in sine este cel mai important, ci faptul ca s-a pus in pericol siguranta circulatiei pe calea ferata. De altfel, el risca o pedeapsa de pana la 15 ani inchisoare”(Gabriel Irimia).
In fapt, se poate vorbi despre risc pe calea ferata cat timp, odata furate cablurile, nu mai apar semnalele luminoase, nu se mai pot actiona macazurile. Iar, in cazul la care facem referire, “pentru inducerea in eroare a impiegatilor, se folosea de o improvizatie, cat timp totul este supravegheat. Nu poti sa umbli la nimic, ca apare la blocul de impegati pe luminoschema. Si, de indata ce este sesizata o neregula, este anuntata politia”.
Mod de operare
Nu-ti trebuie decat un pic de indemanare si rabdare. Nu in ultimul rand, sa cunosti zonele in care “Accesul persoanelor straine este strict interzis!”. De altfel, dupa cum avea sa ni se spuna, “cel in cauza lucra calificat. Monta << o punte>> care facea legatura in locul celei de cupru, astfel incat sa fie mentinuta continuitatea curentului. Apoi, era desfacuta funia. Puntea – care de regula era reprezentata printr-o sarma – putea ceda la o zgaltaitura mai puternica, dupa ce trecea o garnitura. Desfacea funia cu un cleste si disparea cu ea la o jumatate de ora sau o ora, dupa ce trecea garnitura. Din fericire, nu a cedat improvizatia, aceasta fiind descoperita de catre angajatii TF. Noi eram anuntati despre acest lucru, ne duceam la locul faptei dar, … prinde orbul, scoate-i ochii. Castiga un timp, acesta a fost avantajul lui de l-am prins abia dupa o luna”.
Lupul, paznic la luminoschema !
Scriam mai sus ca loviturile la punctele sensibile sunt date de catre oameni din interior. Cel in cauza lucrase, timp de patru ani, ca agent la o firma privata care se ocupa de paza, deci cunostea foarte bine zonele in care se putea da lovitura. Iar agentul de paza ii gaseste, declarativ, circumstante atenuante: “Este drept, astfel de furturi sunt date de oameni care isi duc existenta de azi, pe maine. Probabil este singurul lor venit. Pe de alta parte, i-as numi, fara teama de a gresi, inconstienti, iresponsabili. Mai ales in cazul acestuia, care stia ce pericole se pot ivi, el lucrand niste ani buni aici. Dar, dupa cum aminteam mai sus, meseria lor este riscul, sau inconstienta, nu datul la sapa, unde pot castiga un ban cinstit” (Gabriel Irimia).
Centrele de colectare
Cum este regula, cuprul era valorificat la centrele de colectare a fierului vechi. De regula, pentru astfel de cazuri, se stiu si locurile unde se predau. Intrebat daca exista o complicitate intre administratorul de la Remat si client, interlocutorul nostru ne-a precizat: “ Cei mai multi se prevaleaza de faptul ca nu stiu de unde provin si, intr-adevar, nu mai au aspectul unui produs finit. Funiile de cupru, de exemplu, sunt decojite de invelis si, mai apoi, sparte, deci inclini sa crezi ca nu au de unde sa stie ca provin de la statiile CFR.
Pe de alta parte, sunt si situatii in care trebuie sa-si dea seama ca sunt produse tipic CFR. Aceia au fost, de altfel, sanctionati. (…) La centre, noi tot am facut si facem instruiri cu sefii acestora. Le aratam planse fotografice cu elemente care pot fi furate de la noi. Multi ne spun ca nu au de unde sa-si dea seama de provenienta, acestea fiind deteriorate”.
***
Asadar, calea ferata reprezinta fie o sursa de imbogatire temporara pentru unii, care reusesc sa dea adevarate tunuri – cazul angajatului din Targoviste, care a prejudiciat SNCFR cu o jumatate de miliard de lei – fie de mica ciupeala pentru altii. In ambele cazuri, conteaza, in primul rand, siguranta circulatiei pe calea ferata si, mai apoi, prejudiciul creat.
Fl.TANASESCU
