Iluminatul public poate fi mai eficient
Societatea TERMOELECTRICA SA Ploiesti este o unitate economica relativ noua in peisajul prahovean, ea luand fiinta in iulie 2002, actionar unic fiind Consiliul Judetean. In prezent, capitalul sau social subscris si varsat este de peste 10 miliarde de lei vechi, iar directia majora pe care se inscriu preocuparile acestei unitati sunt serviciile publice ecologice care, sa recunoastem, fac parte, obligatoriu, din viitorul nostru. Despre principalele domenii de activitate ale SC Termoelectrica SA Ploiesti am mai scris in paginile acestui ziar – este vorba despre Serviciul de salubritate si gestionare a rampelor ecologice pentru depozitarea deseurilor si Serviciul public de iluminat ecologic – dar le-am prezentat la modul general, cu un anume accent pe preocuparile conducerii unitatii si ale actionarului unic pentru reabilitarea economica si ecologica a bazinului Raului Teleajen. De aceasta data, cu inginerul Nicolae Apostoiu – directorul general adjunct al unitatii – am abordat aspecte, le-am spune de ultima ora, ce tin de domeniul iluminatului ecologic, care este unul cu totul nou.
– Asadar, domnule inginer, ce ar trebui sa inteleaga cititorul neavizat din ceea ce unitatea dv presteaza ca serviciu public de iluminat ecologic?
– Mai intai de toate, preocuparile noastre in domeniul iluminatului ecologic inseamna tot ceea ce am facut si facem, in continuare, pentru modernizarea si intretinerea sistemelor de iluminat public, local, stradal si ornamental. In acelasi timp, executam lucrari de extindere a retelelor de iluminat – acolo unde se doreste ori se impune – asigurandu-le montajul si mentenanta, dupa cum realizam si instalatii electrice, linii electrice aeriene sau subterane, cu tensiuni nominale de 0,4 kV-20kV, si posturi de transformare cu tensiunea nominala superioara de maximum 20 kV. Dar ceea ce este mai important, acum, pentru a ilustra preocuparile noastre pentru iluminatul ecologic, este concentrarea pe montajul echipamentelor de comanda si automatizare care contribuie la cresterea eficientei energetice a iluminatului public.
– Cred ca sintagma „eficientizarea iluminatului public”, asa cum vreti sa sugerati, este, pentru multi, tot ceva care tine de teorie. Cum sustineti, practic, aceste afirmatii?
– De fapt, tot ceea ce facem noi, acum, in domeniul iluminatului public, se inscrie pe directia cresterii eficientei acestuia. Si trebuie sa mentionez ca, prin lucrarile de extindere si modernizare a retelelor existente – si este valabil si pentru lucrarile noi – urmarim eficientizarea iluminatului public care inseamna cresterea calitatiii acestuia si obtinerea unor reduceri ale valorilor facturilor de energie. Si ca sa fiu si mai concret, pe intelesul oricarui cititor, voi mentiona ca aceasta teorie – cum ii spuneti dv – despre eficientizare – este structurata, logic, pe doua faze, in cadrul carora aspectele concrete ale activitatii TERMOELECTRICA sunt evidente, simple si usor de constatat. Adica, in faza I, am trecut masiv la schimbarea corpurilor de iluminat vechi – din sistemul public – cu altele noi, de putere scazuta si cu consum redus. Si tot in aceasta etapa realizam acele lucrari de extindere si de modernizare despre care aminteam anterior. Pana acum, eforturile noastre s-au materializat deja in instalarea a peste 14 mii de corpuri de iluminat noi in mai bine de 50 de localitati din judet.
– Daca bine am inteles, exista si o a doua faza a demersurilor dv in directia eficientizarii si, evident, a ecologizarii iluminatului public. Aceasta a doua faza ce mai cuprinde?
– In faza a doua vorbim deja despre instalarea echipamentelor de automatizare si despre separarea fizica a iluminatului public de cel casnic, in localitati, prin scoaterea in exterior a punctelor de aprindere. Iar un exemplu concret care sustine aceste afirmatii il constituie finalizarea implementarii echipamentelor de automatizare si eficienta energetica in orasul Slanic. De fapt, Slanicul este si prima localitate din judetul nostru care beneficiaza de un control centralizat al iluminatului public.
– Ati putea face si un bilant al activitatii TERMOELECTRICA pentru cresterea eficientei energetice la Slanic?
– Pot sa mentionez ca, anterior modernizarii sistemului de iluminat public al orasului, pe retelele stradale existau montate 580 de lampi cu vapori de mercur, pentru care factura de plata a energiei electrice avea valoarea de 10.600 ron pe luna. Dupa inlocuirea acestora, cu 900 de lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune, valoarea facturii a scazut la 6.400 ron, respectiv cu aproape 40 la suta. Totodata, estimam ca, dupa actiunea de automatizare pe care o vom intreprinde pentru introducerea dispozitivelor de dimming, factura va mai scadea cu inca 12-15%, ceea ce ar duce, in final, la injumatatirea costurilor cu iluminatul public in orasul Slanic. E-adevarat, nu vorbim aici despre valoarea investitiei.
– Domnule director general adjunct, sunt convins ca exista si cititori care ar dori sa afle ce avantaje se creeaza prin montarea, intr-o localitate, urbana sau rurala, a echipamentelor de automatizare si eficienta energetica?
– Aceste echipamente permit, in primul rand, controlarea independenta a fiecarui punct de aprindere si programarea unui calendar de aprindere cu variatii zilnice. De asemenea, se pot citi, de la distanta, consumurile, si se poate realiza o reducere a tensiunii de alimentare (cu efect direct asupra consumului) pe intervale orare, in care traficul pietonal si cel auto sunt reduse. Si, nu in ultimul rand, aceste echipamente de automatizare si eficienta energetica permit controlul iluminatului prin fotocelula centralizata.
– Inteleg, din cele prezentate, ca economiile la consumul energetic rezulta din scaderea tensiunii utilizate in retele, in anumite intervale orare. Aceasta diminuare a tensiunii nu afecteaza si calitatea iluminatului public?
– Intr-adevar, in anumite perioade ale noptii, tensiunea din reteaua iluminatului public se reduce – ca urmare a functionarii echipamentelor de modernizare – de la 230 V, la 205 sau 195 V. Dar, categoric, calitatea iluminatului in localitate nu este afectata in niciun fel. Si sustin aceasta afirmatie prin faptul ca noi am recurs la monitorizari ale consumurilor pentru iluminatul public din Slanic – care au vizat, nemijlocit, verificarea reducerilor de consum ca urmare a modernizarilor implementate in retele – monitorizari care ne-au aratat ca, in perioadele de reducere a tensiunii din retele a rezultat o scadere a intensitatii luminoase, dar nu au fost afectati calitatea iluminatului public sau parametrii de functionare a corpurilor luminoase instalate. Cu alte cuvinte, ca o concluzie, reducerea tensiunii din retea – atunci cand sunt facute modernizarile de rigoare – nu afecteaza calitatea iluminatului public si, ceea ce este la fel de important, rezultatele acestui proiect – sustinute de cifrele obtinute la Slanic – ne arata o reducere cu peste 25% a consumului de energie electrica.
A consemnat
Leon CHIRILA
